Antena 3 CNN › Economic › Peste 800 de ONG-uri cer retragerea proiectului care include voucherele de vacanță în plafonul pentru sponsorizări

Peste 800 de ONG-uri cer retragerea proiectului care include voucherele de vacanță în plafonul pentru sponsorizări

G.M.
2 minute de citit Publicat la 09:08 21 Noi 2026 Modificat la 09:12 21 Noi 2026
Sursa foto: Hepta

Peste 800 de organizații neguvernamentale din România cer, într-o petiție, retragerea propunerii legislative care ar permite firmelor să scadă cheltuielile cu voucherele de vacanță direct din impozitul pe profit, în același plafon folosit în prezent pentru sponsorizări și acte de mecenat.

Semnatarii petiției spun că propunerea amestecă două mecanisme cu scopuri diferite. Sponsorizarea, reglementată prin Legea nr. 32/1994, susține activități de interes public. Voucherele de vacanță sunt beneficii extrasalariale pentru consumul de servicii turistice. Dacă firmele ar folosi plafonul comun pentru vouchere, ar rămâne mai puțini bani pentru sponsorizări. ONG-urile spun că efectul s-ar vedea în programele de combatere a abandonului școlar, de modernizare a spitalelor și de protecție a mediului.

Potrivit petiției, ONG-urile sunt aproximativ 45% dintre furnizorii acreditați de servicii sociale din România. Numai serviciile licențiate ale acestora sprijină direct peste 70.000 de beneficiari- copii, vârstnici, persoane cu dizabilități și alte categorii vulnerabile. Cifra nu include oamenii ajutați prin programe de educație, sănătate, mediu sau sprijin comunitar, finanțate și ele din sponsorizări.

Organizațiile spun că pentru mulți dintre acești oameni ONG-urile sunt singura formă de sprijin disponibilă, iar statul nu are resursele financiare și umane să preia aceste responsabilități. Ele amintesc că sectorul este deja subfinanțat cronic. Aplicarea mecanismului de finanțare din Legea nr. 100/2024 are o întârziere de aproximativ doi ani. Semnatarii critică și faptul că proiectul nu are un studiu de impact asupra beneficiarilor sponsorizărilor și nu a fost discutat cu sectorul ONG.

Petiția citează European Social Services Index 2025. România cheltuie pentru servicii sociale aproximativ 82 de euro pe locuitor, față de 471 de euro în Slovenia și 3.508 euro în Finlanda. În aceste condiții, spun organizațiile, sponsorizările nu sunt doar o sursă complementară de bani, ci țin în funcțiune servicii de care depind zeci de mii de oameni.

Semnatarii spun că expunerea de motive nu estimează efectele asupra bugetului și asupra consumului turistic. Firmele ar putea folosi noua facilitate pentru vouchere pe care le-ar fi acordat oricum. În acest caz, statul ar încasa mai puțin din impozitul pe profit fără să existe turism în plus. Inițiatorii estimează venituri fiscale indirecte mai mari, dar nu le cifrează. Potrivit petiției, lipsește astfel evaluarea impactului financiar asupra bugetului general consolidat.

ONG-urile spun și că proiectul ar trata diferit angajatori aflați în aceeași situație. Microîntreprinderile care plătesc impozit pe venit, instituțiile publice și firmele care într-un an nu au impozit pe profit de plată pot acorda vouchere, dar nu ar putea folosi creditul fiscal. Proiectul nu explică de ce această diferență ar servi scopului de a extinde accesul salariaților la vouchere, spun semnatarii petiției.

Nici tratamentul fiscal nu este clar, potrivit semnatarilor, deoarece proiectul nu precizează dacă deducerea se poate cumula cu noua scădere din impozit. Nu spune nici ce se întâmplă cu suma care depășește plafonul comun. Limita de 1.600 de lei pe voucher nu clarifică dacă se aplică doar noii facilități sau tuturor voucherelor, nici cum se raportează la plafonul anual pe salariat din legislația specială.

Petiția mai spune că, prin creditul fiscal, statul ar suporta practic integral valoarea voucherelor. Pentru că acestea pot fi folosite doar în România, avantajul economic ar ajunge la unitățile de cazare, agențiile de turism și ceilalți furnizori de servicii turistice din țară. Semnatarii invocă hotărârea Curții de Justiție a UE în cauza C-403/10 P (Mediaset). Potrivit acesteia, o măsură acordată formal unor persoane poate constitui ajutor de stat indirect pentru firmele care primesc de fapt avantajul.

Propunerea legislativă B616/2026, care vizează completarea articolului 25 din Codul fiscal a fost înregistrată la Senat în 4 noiembrie.

Citește mai multe din Economic
» Citește mai multe din Economic
TOP articole