Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a criticat miercuri legea salarizării unitare, precizând că, la nivel local, aceasta riscă să creeze dezechilibre majore între veniturile aleșilor locali și cele ale funcționarilor publici, în lipsa unor limite clare în ierarhia salarială.
Olguța Vasilescu a declarat, la finalul întâlnirii primarilor cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, că salariile demnitarilor ar urma să fie eșalonate până în 2031, însă avertizează că lipsa unor limite în administrația publică centrală a dus deja la situații în care mulți funcționari câștigă mai mult decât un ministru.
“Nu se poate ca primarul, care își asumă toată răspunderea, să aibă un venit la jumătatea celui al funcționarului public, în condițiile în care semnează absolut toate proiectele pe fonduri europene”.
Olguța Vasilescu a cerut reintroducerea unei “frâne” în salarizarea din administrația locală, astfel încât niciun funcționar să nu poată depăși venitul viceprimarului sau al vicepreședintelui de CJ, cum se întâmpla anterior.
"Am cerut reintroducerea frânei în salarizarea din administrația locală. Până acum, prin legea trecută, nu se putea ca un funcționar dintr-o primărie sau consiliu județean să depășească salariul viceprimarului sau al vicepreședintelui de CJ. Acest lucru a funcționat foarte bine, pentru că, indiferent cât ar fi crescut sporurile, nu ar fi existat această frână, care practic plafona veniturile angajaților. Acum, în noua variantă, dispare această frână, condiții în care, dacă scade, de exemplu, sporul pentru fondurile europene la primari și crește la angajați, o să ne trezim din nou în situația din 2017, când peste jumătate dintre angajații dintr-o primărie aveau venituri mai mari decât cel al primarului. Exact asta s-a încercat să se corecteze prin legea salarizării din 2017".
Cheltuielile cu salariile în primării vor crește
Noua lege a salarizării va duce la creșterea cheltuielilor cu salariile din primării, a mai spus Lia Olguța Vasilescu. Ea a precizat că la Primăria Craiovei, cheltuielile vor crește cu 2 milioane de euro.
"Pe calculele noastre, cresc foarte mult salariile angajaților din administrația publică locală, în ciuda faptului că noi nu ne-am dorit acest lucru. La Primăria Craiova au fost, până acum, cheltuielile cu salarizarea de 53,4 milioane lei. Acum se duc la 66.770.000 lei. Asta înseamnă o creștere de 13 milioane de lei, peste 2 milioane de euro, pe care ar trebui să îi plătim în plus pentru salariile angajaților, în condițiile în care venitul primarului scade cu 500 de lei. Este clar că există o neregulă în această lege a salarizării. Trebuie să ajungem într-o situație în care să existe echitate”.
Ea atrage atenția că, în lipsa unor corecții, dorința de a reduce salariile demnitarilor ar putea duce la dezechilibre în sistem, inclusiv la situații în care și personal auxiliar ajunge să aibă venituri mai mari decât miniștrii.
În ceea ce privește salariile demnitarilor, Olguța Vasilescu a precizat că din discuțiile cu Dragoș Pîslaru, acestea vor fi eșalonate până în 2031, dar, având în vedere că în administrația publică centrală nu a existat deloc o frână din administrația publică locală, în ministere, jumătate dintre funcționari ajung să depășească salariul ministrului.
“Trebuie să fim foarte atenți la toate discuțiile din spațiul public. S-ar putea ca ceea ce ne dorim, ca salariile demnitarilor, de exemplu, să scadă, să ne trezim în situația în care și portarul depășește salariul unui ministru într-un minister”.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că i-a cerut ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, să negocieze cu Comisia Europeană o creștere eșalonată a salariilor demnitarilor, după criticile apărute în spațiul public privind majorările prevăzute în noua grilă de salarizare.
Bolojan a susținut că includerea demnitarilor în ierarhia salarială “nu putea fi evitată”, însă a insistat că aceștia “nu sunt principala preocupare” a Guvernului și că majorările ar trebui aplicate abia după ce restul bugetarilor ajung la nivelurile salariale prevăzute în sistem.
Ilie Bolojan a justificat necesitatea noii legi a salarizării prin obligațiile asumate de România în PNRR, avertizând că adoptarea actului normativ este condiție pentru deblocarea a peste 770 de milioane de euro din fonduri europene. Potrivit lui Bolojan, legea a fost întârziată ani la rând de guvernele anterioare și de dificultatea de a corecta dezechilibrele salariale create în timp prin sporuri și modificări făcute pentru diferite categorii profesionale influente.