Portugalia votează duminică, 18 mai, al treilea Parlament în ultimii trei ani. Peste 10,8 milioane de cetățeni din interiorul și din afara Portugaliei sunt așteptați la urne în cursul acestei zile ca să îşi aleagă deputaţii pentru a treia oară din 2022, în cadrul unor alegeri generale care i-ar putea permite premierului demisionar, Luis Montenegro, să îşi prelungească majoritatea de dreapta moderată după un an la putere.
Scrutinul legislativ de astăzi, din Portugalia, este cel de-al doilea din ceva mai mult de un an și al patrulea din ultimii cinci ani, într-o țară cu rate ale absenteismului în mod tradițional ridicate, a informat EFE, conform Agerpres.
În ultima parte a campaniei, candidații i-au încurajat pe cetățeni să voteze de dragul stabilității, în ciuda faptului că portughezii se simt obosiți de atâtea alegeri, după cum a recunoscut vineri prim-ministrul în exercițiu, Luis Montenegro (centru-dreapta).
Deocamdată, rata de participare a fost ridicată la votul anticipat de duminica trecută, când au votat 94,45% din cei 330.347 de alegători înregistrați.
Potrivit unui sondaj publicat joi de instituțiile de presă Publico, RTP și Antena 1, realizat de Universitatea Catolică, coaliția lui Montenegro, AD, ar câștiga cu 34% din voturi, comparativ cu 26% pentru socialiști, conduși de Pedro Nuno Santos; urmat de partidul de extremă dreapta Chega, condus de André Ventura, cu 19%.
Acest sondaj nu a luat în considerare problemele recente de sănătate ale politicianului de extremă-dreapta și impactul lor potențial asupra rezultatelor. Conform sondajului, numărul alegătorilor indeciși este de 12%, în timp ce 81% dintre alegători spun că vor vota sau au făcut-o deja.
Politologul Ana Rezende-Matias, coautoare a cărții "Electoratul portughez în secolul al XXI-lea", apărută în 2024, îl descrie pe portughezul tipic care absentează de la vot ca fiind sub 35 de ani, neinteresat de politică și dezamăgit de partide.
Vorbind pentru EFE, Ana Rezende-Matiasa prezis că la secțiile de votare va fi mai puțină prezență comparativ cu alegerile anterioare: "Aceste alegeri vor avea, în principiu, o participare mai mică decât cele de anul trecut din mai multe motive, nu doar legate de proximitatea alegerilor precedente".
Ana Rezende-Matias a amintit că în 2024 au avut loc, în martie, alegeri legislative și, în iunie, alegeri europene, iar în următoarele 12 luni vor avea loc alegeri municipale și prezidențiale, care ar putea duce la o 'oboseală electorală', ceea ce, în opinia sa, ar putea demobiliza electoratul.