Povestea diademei de 765 de grame de aur descoperite în fortăreața dacilor de la Bunești-Averești

Diadema princiară, descoperită în anii ’70 printre ruinele unei străvechi cetăți geto-dacice, în apropierea satului Bunești, este unică în sud-estul Europei. Are aproape 800 de grame, este din aur masiv, iar valoarea ei este inestimabilă, scrie vremeanouă.ro.

O echipă de muzeografi de la Huși a început, în primăvara anului 1978, primele săpături sistematice pe dealul Bobului. Ceea ce bănuiau a fost imediat confirmat. Aceștia au descoperit zeci de obiecte antice în pământul colinei, semn că acolo fusese cândva o așezare foarte importantă.

Locul a fost transformat în scurt timp într-un adevărat șantier arheologic. Importanța sitului a fost recunoscută prin clasificarea sa ca monument de patrimoniu, categoria A, adică de valoare națională excepțională, reprezentativ pe plan universal.

Mai mult decât atât, cetatea geto-dacică avea să rămână unica de acest gen descoperită în județul Vaslui și una dintre puținele din întreaga regiune a Moldovei.

„Am văzut că este aur, fără discuție. Aur de 24 de karate”

Data de 13 iunie 1978 rămâne însă cea mai importantă. În cadrul unei tabere de cercetare arheologică, la care participau și elevi, unul dintre aceștia a simțit că hârlețul pe care îl folosea a lovit ceva metalic. Nimeni nu se aștepta însă la descoperirea extraordinară care avea să iasă la lumină.

O sârmă strălucitoare a apărut din lut. La o privire mai atentă, au fost zărite mici inele de aur și două capete de animale stilizate. Deși îndoit din cauza uneltei folosite, obiectul era inconfundabil.

„Am văzut că este aur, fără discuție. Aur de 24 de karate, căci l-am simțit maleabil. A fost anunțată imediat Securitatea, că pe atunci așa era. Cu așa ceva nu te jucai”, povestește profesoara Doina Harnagea, prezentă la descoperire.

Pe lângă diadema princiară de aur, cea mai prețioasă piesă a sitului, au fost descoperite peste 1.000 de obiecte diferite din metal, ceramică și sticlă, datând din perioada secolelor IV–II î.Hr.

Mai mult decât atât, la Bunești-Averești a fost descoperit un întreg arsenal de arme, de la vârfuri de lance și de săgeți (inclusiv săgeți cu trei muchii, de tip scitic), călcâie de lance (piese metalice fixate la baza lăncilor), precum și topoare de luptă cu brațele în cruce. Aceste arme arată că cetatea avea și un rol defensiv sau militar, fiind pregătită să facă față eventualelor atacuri.

Totodată, au fost descoperite o mulțime de obiecte casnice, care sugerează că așezarea era una civilă, locuită de meșteșugari, agricultori și negustori.

Alte două tezaure descoperite, în 1979 și 1982

Alte două tezaure, cele mai valoroase descoperiri după diadema princiară, au fost scoase la iveală: unul în 1979 și unul în 1982.

Primul tezaur conținea 14 fibule din argint (de tip tracic), cercei tot din argint (cu capete conice), două coliere mici, două brățări cu secțiune octogonală și două brățări spiralice, alături de o monedă de argint emisă de cetatea grecească Histria, datată spre sfârșitul secolului IV î.Hr.

Al doilea tezaur consta în aproximativ 70 de mărgele din materiale exotice: majoritatea erau din chihlimbar și coral roșu, adus de departe, probabil de la Marea Mediterană sau chiar din Oceanul Indian, alături de două mărgele mici din aur și două scoici cauri (scoici tropicale, folosite în antichitate ca podoabe și monedă de schimb).

Diadema princiară, unică prin mărime și execuție

Diadema princiară rămâne, de departe, cea mai importantă descoperire. Este din aur masiv, unică prin mărime și execuție. Cântărește aproximativ 765 de grame de aur aproape pur, iar arheologii consideră că a fost realizată probabil într-un atelier influențat de arta elenistică, întrucât prezintă combinații de motive decorative grecești cu elemente autohtone getice și scitice.

Aceasta a fost găsită într-o groapă adâncă de aproximativ 40 cm, într-o zonă a cetății unde nu existau urme de locuire la suprafață. Acest detaliu i-a făcut pe arheologi să creadă că a fost ascunsă intenționat acolo.

Diadema de la Bunești-Averești este atât de rară încât nu are echivalent în România și nici în Europa de Sud-Est, la nivelul epocii sale. Descoperirea demonstrează că așezarea era centrul unui grup aristocratic foarte bogat și influent. Diadema, alături de tezaurele de argint, chihlimbar și celelalte podoabe, indică prezența unei elite locale, fie un șef de trib geto-dac (și familia sa), fie chiar o prințesă, dat fiind caracterul de podoabă.

Astăzi, diadema de aur de la Bunești-Averești se află în colecția Muzeului Național de Istorie a României din București, unde este păstrată în condiții de securitate și expusă ocazional în cadrul expozițiilor dedicate tezaurelor dacice.