Prețurile la gaze și electricitate în Europa: Românii simt cel mai tare povara facturilor la curent. Cum arată clasamentul

Prețurile la electricitate și gaze diferă puternic în Europa. Ajustate la puterea de cumpărare, povara este mai mare pentru gospodăriile din Europa Centrală și de Est. Iată care e situația în București și în alte capitale europene.

Prețurile la energie pentru populație au crescut puternic în Europa după invazia Rusiei în Ucraina, la începutul anului 2022. Deși s-au stabilizat aproximativ un an mai târziu, ele rămân peste nivelurile dinaintea crizei, arată Household Energy Price Index (HEPI), potrivit Euronews.

Costurile cu energia cântăresc cel mai greu pentru gospodăriile cu venituri mici, care alocă o parte mai mare din bugetul lunar pentru aceste cheltuieli. În medie, electricitatea, gazele și alți combustibili reprezintă 4,6% din totalul cheltuielilor unei gospodării din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat.

Datele HEPI, realizate de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, arată diferențe semnificative între capitalele europene.

Unde este cea mai scumpă și cea mai ieftină electricitate din Europa

La începutul anului 2026, mai exact din 2 ianuarie, prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici variau de la 8,8 eurocenți pe kWh în Kiev până la 38,5 eurocenți pe kWh în Berna. Media Uniunii Europene era de 25,8 eurocenți pe kWh.

Printre cele mai scumpe capitale pentru electricitate se numărau Berlin (38,4), Bruxelles (36,5), Dublin (36,5), Londra (36,4) și Praga (36,4).

La polul opus, cele mai mici prețuri erau în Kiev, Budapesta (9,6), Podgorica (11,1) și Belgrad (11,6).

În general, electricitatea este mai ieftină în capitalele din Europa Centrală și de Est, cu excepția Pragăi.

Bucureștiul se afla pe locul 11 în clasament, cu un preț de aproximativ 28,6 eurocenți pe kWh, peste media multor orașe din regiune, dar sub nivelul capitalelor vest-europene.

În capitalele celor mai mari cinci economii ale Europei, prețurile la electricitate depășesc constant media UE, iar acest lucru era valabil și în ianuarie 2026.

De ce există diferențe atât de mari între prețuri

Diferențele sunt explicate în principal de factori specifici fiecărei piețe. Reprezentanții HEPI indică variații în mixul energetic, de exemplu dependența de gazele naturale sau de sursele regenerabile, dar și strategiile de achiziție și de stabilire a prețurilor ale furnizorilor.

Un rol important îl joacă taxele și costurile de distribuție, care pot schimba semnificativ poziția unui oraș în clasamente. Un exemplu este Berlinul, unde taxarea ridicată influențează considerabil prețul final plătit de consumatori.

Clasamentele se schimbă când sunt raportate la puterea de cumpărare. România, pe primul loc

Atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de standardul puterii de cumpărare (PPS), clasamentul se modifică radical. PPS este o unitate artificială care elimină diferențele generale de nivel al prețurilor dintre țări și permite comparații mai corecte.

În termeni PPS, prețurile la electricitate variază de la 10,9 în Oslo până la 49 în București.

Cele mai mari schimbări de poziție sunt următoarele: Berna coboară de pe primul loc în clasamentul în euro până pe locul 22 în PPS, Luxemburg cade de pe locul 17 pe locul 26, București urcă de pe locul 11 în euro direct pe primul loc în PPS, iar Riga urcă de pe locul 14 pe locul cinci.

Aceste modificări arată că, deși multe capitale din Europa de Est au prețuri nominale mai mici, puterea de cumpărare mai slabă face ca electricitatea să fie o povară mult mai mare pentru gospodării.

În schimb, orașele din Europa de Vest și de Nord par scumpe în valori absolute, dar devin relativ mai accesibile atunci când sunt raportate la venituri.

Stockholm, printre cele mai scumpe la gaze naturale

În ianuarie 2026, prețurile la gazele naturale pentru consumatorii casnici variau de la 1,6 eurocenți pe kWh în Kiev până la 35 eurocenți pe kWh în Stockholm. În interiorul Uniunii Europene, prețul din Stockholm era de peste 13 ori mai mare decât în Budapesta, unde gazul costa 2,6 eurocenți pe kWh.

Amsterdam ocupa locul al doilea, cu 17,4 eurocenți pe kWh, ceea ce arată că Stockholm avea prețuri aproape duble față de următorul oraș din clasament.

Raportul HEPI leagă această situație de structura pieței gazelor din Suedia. La nivel național, există doar aproximativ 77.000 de gospodării racordate la gaze, dintre care circa 50.000 sunt conectate la rețeaua izolată din Stockholm.

Printre capitalele cu prețuri peste media UE de 10,6 eurocenți pe kWh se mai află Berna (15,8), Lisabona (13,8), Roma (13,6), Paris (12,8), Viena (12,7), Dublin (11,7) și Praga (10,7).

Bucureștiul se situa pe locul 24, cu un preț de 5,6 eurocenți pe kWh. După el mai erau doar patru orașe: Zagreb, Belgrad, Budapesta și Kiev.

Potrivit HEPI, diferențele de preț sunt influențate de factori precum strategiile de achiziție și tarifare, condițiile meteo, nivelul stocurilor, interconectarea piețelor, subvențiile încrucișate și structura tarifelor.

Cum se schimbă clasamentul la gaze în funcție de puterea de cumpărare

În termeni PPS, Stockholm rămâne cel mai scump oraș pentru gazele naturale. Prețurile variază de la 3,6 în Budapesta până la 28,5 în Stockholm.

Diferențele dintre clasamentele în euro și cele în PPS sunt mari în mai multe țări. Printre cele mai notabile cazuri se află Berna, care coboară de pe locul trei în euro pe locul șase în PPS, Luxemburg, care scade de pe locul 13 pe locul 24, și Berlin, care coboară de pe locul 11 pe locul 18.

În schimb, Sofia urcă de pe locul 15 în euro pe locul cinci în PPS, Vilnius urcă de pe locul 17 pe locul 11, iar Bucureștiul urcă de pe locul 23 în euro pe locul 17 în PPS.

Ajustarea în funcție de puterea de cumpărare arată că orașele cu prețuri aparent mici la gaze ajung să fie printre cele mai scumpe atunci când sunt raportate la nivelul veniturilor, în timp ce multe capitale din Europa de Vest și de Nord devin relativ mai accesibile.

Budapesta și Stockholm rămân excepții importante de la acest tipar general.