Proiectele mari ale României, blocate sau abandonate: Riscăm să pierdem „banii gratis” și să plătim și penalități uriașe

Proiectele mari ale României, finanţate prin PNRR, riscă să rămână numai pe hârtie. Doar patru din cele 28 de miliarde au fost folosite. Țării noastre i s-a impus un termen limită pentru a realiza proiectele cu bani europeni. În caz contrar, Romania va pierde banii şi va trebui să plătească penalităţi uriaşe.

România mai are doar cu puțin peste un an timp pentru implementarea PNRR – bani gratis de la Bruxelles. Multe dintre reforme bat pasul pe loc, iar unele dintre proiecte ar putea rămâne doar pe hârtie. Din 28 miliarde de euro, doar 4 miliarde au fost implementați. Pe lângă banii pe care țara noastră i-ar putea pierde, sume considerabile pentru școli sau spitale, am putea plăti și penalități pentru fiecare investiție ratată.

Școli performante, spitale sau cale ferată modernizată. Sunt doar câteva exemple de investiții care ar putea să rămână fără finanțare din PNRR pentru că nu sunt gata, iar șansele să fie finalizate până în vara anului 2026 sunt foarte mici. Concret, sunt probleme la Spitalul Județean din Piatra Neamț, unde licitația a fost anulată, iar la Lugoj a fost anunțată rezilierea contractului de finanțare. Spitalele MapN din Sibiu și din Pitești cer transferul proiectelor pe o altă sursă de finanțare. Investiții precum Spitalul TBC și de Infecțioase din Brașov și Spital Obstetrică Ginecologie Buftea deja au fost scoase din PNRR și propuse spre finanțare de la BEI, deci împrumut rambursabil.

Inițial, 24 de spitale trebuiau să beneficieze de finanțare din PNRR. După prima renegociere, au rămas 19. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe și cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026, spune chiar ministrul Fondurilor Europene. 13 sunt în discuție cu Comisia Europeană pentru a fi păstrate la finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență. Diferența de șase, până la 19, ar putea fi transferate în Programul de sănătate sau realizate prin împrumutul BEI.

Probleme sunt și la transporturi. În PNRR este prevăzută modernizarea căii ferate, însă multe tronsoane sunt în întârziere și riscă să piardă banii. Un exemplu este Magistrala feroviară M300 Cluj-Oradea. Ultimele date arată că stadiul fizic al lucrărilor este 23% pe lotul 1 (Cluj-Aghireșu), 32% pe Aghireșu-Poieni, doar 4,5% pe Poieni-Aleșd (include defileul, zona cea mai dificilă de pe traseu), respectiv 10% pe Aleșd-Frontieră Ungaria. Mai mult, Metroul de la Cluj, un proiect strategic pentru un important pol de dezvoltare din România, a fost scos din Planul Național de Redresare și Reziliență.

În paralel, pe lângă școli, spitale sau cale ferată sunt și alte reforme care bat pasul pe loc. Inițial, pentru cererea de plată numărul 4 era prevăzută și legea salarizării, acea reformă care ar fi trebuit să schimbe din temelii modalitatea de plată în România – o reformă a cărei neimplementare poate aduce penalități. Impactul este prea mare, spun oficialii. Legea salarizării ar putea fi inclusă în ultima cerere pe care o formulează România.

Fiecare reformă și investiție vine cu o penalitate care se plătește în cazul neimplementării. 13,7 miliarde euro este valoarea maximă a penalităților pe care le-ar putea plăti țara noastră.