Peste 200 de morți în protestele din Iran. Șeful parlamentului de la Teheran: SUA și Israelul sunt ținte legitime dacă americanii atacă
Cel puțin 203 oameni au murit în timpul protestelor din Iran, care durează de mai bine de două săptămâni, arată rapoarte ale activiștilor citați de presa internațională, care mai notează că bilanțul real ar putea fi mult mai mare.
Cu internetul în Iran și liniile telefonice întrerupte de trei zile, prin decizia conducerii teocratice, evaluarea consecințelor demonstrațiilor a devenit mai dificilă.
Duminică, Mohammad Bagher Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a avertizat că armata americană și Israelul vor fi „ținte legitime” dacă Statele Unite atacă Republica Islamică, așa cum a amenințat președintele Donald Trump.
Ultimele informații spun că protestele ample continuau, duminică dimineața, iar protestatarii au umplut străzile din capitală și din al doilea oraș al țării, ca mărime.
Donald Trump a promis să-i sprijine pe manifestanții anti-regim, scriind sâmbătă, pe rețeaua sa, Truth Social: „Iranienii privesc LIBERTATEA, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA sunt gata să ajute!!!”
New York Times și Wall Street Journal, citând oficiali americani anonimi, au relatat sâmbătă seară că lui Trump i s-au oferit opțiuni militare pentru un atac asupra Iranului, liderul de la Washington încă nu a luat o decizie finală.
Iranul, fără internet de peste 60 de ore
NetBlocks, organizație care monitorizează libertatea internetului, a anunțat în această dimineață că întreruperea internetului în Iran durează de peste 60 de ore - adică două zile și jumătate - începând cu ora locală 8:00.
Potrivit informațiilor disponibile, restricțiile se aplică și apelurilor telefonice internaționale.
Trump ia în calcul opțiuni de atac asupra Iranului
Presa americană a relatat peste noapte că Donald Trump a fost informat, în ultimele zile, cu privire la posibile variante de lovituri militare asupra Iranului.
Președintele a avertizat în repetate rânduri că Statele Unite ar putea interveni dacă Iranul va ucide protestatari, inclusiv aseară.
Potrivit New York Times, care citează mai mulți oficiali americani, lui Trump i-a fost prezentată o gamă largă de opțiuni, inclusiv atacuri asupra unor obiective nemilitare din Teheran.
Una dintre variante ar fi „o lovitură aeriană de amploare asupra mai multor ținte militare iraniene”, scrie Wall Street Journal, citând un oficial american.
Sursele publicației subliniază însă că este vorba despre planificare de rutină și că, în acest moment, nu există indicii privind un atac iminent asupra Iranului.
Noi manifestaţii în Iran. Un ONG avertizează asupra unui "masacru"
Iranienii au protestat din nou împotriva guvernului în cursul nopţii, un ONG exprimându-şi duminică îngrijorarea în legătură cu un "masacru" comis de forţele de securitate în această ţară, privată de internet, pentru a înăbuşi manifestaţiile fără precedent, cele mai mari din ultimii trei ani, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Mişcarea, care a început la Teheran pe 28 decembrie, declanşată de comercianţi care protestau împotriva costului ridicat al vieţii şi a deprecierii monedei, s-a extins în numeroase alte oraşe şi a căpătat amploare în ultimele zile.
ONG-urile au raportat zeci de decese de la începutul protestelor, în timp ce Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări ale sale de la înfiinţarea sa în 1979.
Confruntat cu un Iran "care aspiră la libertate", preşedintele american Donald Trump a reiterat sâmbătă că Washingtonul este "gata să ajute".
În cazul unor atacuri aeriene americane, Iranul va riposta prin vizarea unor instalaţii militare şi nave americane, a avertizat duminică preşedintele Parlamentului.
"Să fim clari: în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriile ocupate (Israel), precum şi toate bazele şi navele americane vor fi ţinta noastră legitimă", a spus Mohammad Baqer Qalibaf.
Declaraţia survine după ce trei surse israeliene, prezente la consultările privind securitatea Israelului din weekend, au declarat că Israelul se află în stare de alertă maximă, dar nu au oferit detalii despre ce înseamnă acest lucru.
Pe teren, mobilizarea rămâne puternică.
Videouri postate pe reţelele de socializare au arătat mulţimi mari mărşăluind în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică în mai multe oraşe iraniene, în special capitala Teheran şi Mashhad, în estul ţării.
Aceste imagini au fost probabil difuzate prin satelit, deoarece blocarea internetului, care durează de peste 60 de ore, a făcut practic imposibilă orice comunicare cu lumea exterioară.
"Această măsură de cenzură constituie o ameninţare directă la adresa securităţii şi bunăstării iranienilor", a subliniat ONG-ul de monitorizare a securităţii cibernetice Netblocks pe contul său de pe platforma X.
În alte videouri, pe care AFP nu a reuşit încă să le autentifice, se văd familii care par să identifice cadavre ale rudelor ucise în proteste, într-o morgă din Teheran.
Organizaţia Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a declarat că a confirmat moartea a 116 persoane, inclusiv 37 de membri ai forţelor de securitate sau alţi oficiali, de la începutul mişcării.
ONG-ul Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, urmează să îşi publice bilanţul oficial duminică, după ce vineri a raportat că cel puţin 51 de protestatari au fost ucişi şi sute răniţi.
Însă activiştii au avertizat că întreruperea internetului a limitat drastic fluxul de informaţii şi că numărul real al morţilor este probabil mult mai mare.
Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI), cu sediul în New York, a declarat că a primit "mărturii directe şi rapoarte credibile" despre sute de protestatari care au murit în ultimele zile.
"Un masacru are loc în Iran. Lumea trebuie să acţioneze acum pentru a preveni pierderi suplimentare de vieţi omeneşti", a avertizat organizaţia.
Ea a adăugat că spitalele sunt "copleşite", rezervele de sânge sunt în scădere şi mulţi protestatari au fost vizaţi în mod deliberat în ochi cu focuri de armă.
În declaraţii la televiziunea de stat, ministrul de interne Eskandar Momeni a susţinut că actele de "vandalism" sunt în scădere, avertizându-i "pe cei care conduc protestele spre distrugere, haos şi acte teroriste".
Duminică, şeful poliţiei a anunţat "arestări majore ale unor figuri cheie implicate în revolte, care, cu voia lui Dumnezeu, vor fi pedepsite după finalizarea procedurilor legale".
La Teheran, un jurnalist al AFP a descris o paralizie aproape totală a vieţii de zi cu zi. Preţul cărnii aproape s-a dublat de la începutul protestelor, iar multe magazine s-au închis.
Şcolile sunt închise, iar cursurile se ţin acum de la distanţă, dar fără acces la internet este imposibilă conectarea. În mod similar, deşi mulţi iranieni încă merg la muncă, lipsa acoperirii reţelei de internet face practic imposibilă orice activitate.
Sâmbătă seara, liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, întrerupte. Potrivit locuitorilor din Teheran, în timpul ultimului val major de proteste din 2022-2023, acestea au continuat să funcţioneze, iar nivelul de perturbare a vieţii de zi cu zi nu a fost deloc asemănător cu situaţia actuală.
Foarte activ pe reţelele de socializare, Reza Pahlavi, fiul exilat al şahului răsturnat în 1979, a făcut apel la noi acţiuni pentru duminică.
"Nu abandonaţi străzile. Inima mea este alături de voi. Ştiu că în curând voi fi alături de voi", a declarat el.
Iranul ameninţă că va răspunde în cazul unui atac al SUA
Teheranul ameninţă că va riposta împotriva Israelului şi a bazelor americane în cazul unor atacuri ale SUA asupra Iranului, transmiţând acest avertisment către Washington în contextul în care surse israeliene au declarat că Israelul este în alertă maximă pentru posibilitatea oricărei intervenţii americane, relatează Reuters, preluată de Agerpres.
În contextul în care establishmentul clerical iranian se confruntă cu cele mai mari proteste antiguvernamentale din 2022, preşedintele american Donald Trump a ameninţat în repetate rânduri în ultimele zile că va interveni, avertizând liderii iranieni să nu folosească forţa împotriva demonstranţilor. Sâmbătă, Trump a declarat că SUA sunt "gata să ajute".
Preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, vorbind duminică în legislativ, a avertizat Statele Unite împotriva "unei erori de calcul".
"Să fim clari: în cazul unui atac asupra Iranului, teritoriile ocupate (Israel), precum şi toate bazele şi navele americane vor fi ţinta noastră legitimă", a declarat Qalibaf, fost comandant al Gărzilor Revoluţionare din Iran.
Trei surse israeliene, prezente la consultările privind securitatea Israelului din weekend, au declarat că Israelul se află în stare de alertă maximă, dar nu au oferit detalii despre ce înseamnă acest lucru.
Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a refuzat să comenteze. Armata israeliană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Israelul şi Iranul au purtat un război de 12 zile în iunie, în care SUA s-au alăturat Israelului în lansarea de atacuri aeriene. Iranul a ripostat pentru aceste atacuri americane prin lansarea de rachete asupra unei baze aeriene americane din Qatar.
Protestele s-au răspândit în tot Iranul începând cu 28 decembrie, mai întâi ca răspuns la inflaţia în creştere şi devenind rapid politice, protestatarii cerând sfârşitul guvernării clericale. Autorităţile acuză SUA şi Israelul de incitare la tulburări.
Fluxul de informaţii din Iran a fost împiedicat de o blocare a internetului impusă de autorităţi începând de joi.
Un grup pentru drepturile omului cu sediul în SUA, HRANA, a transmis că numărul morţilor a crescut la 116, majoritatea protestatari. Bilanţul include şi 37 de membri ai forţelor de securitate.
Conform HRANA, peste 2.600 de persoane au fost arestate, iar proteste au avut loc în 185 de oraşe din ţară.
Televiziunea de stat iraniană a transmis procesiuni funerare în oraşe din vestul Iranului, precum Gachsaran şi Yasuj, pentru membrii forţelor de securitate ucişi în proteste.
Un video de pe reţelele de socializare postat sâmbătă arăta mulţimi mari adunate în cartierul Punak din Teheran noaptea, bătând ritmic într-un pod sau în diverse obiecte metalice, într-un semn aparent de protest. Reuters a verificat locul.
Duminică, poliţia iraniană a transmis că "nivelul de confruntare cu insurgenţii s-au intensificat", anunţând de asemenea numeroase arestări.
Liderii iranieni au înăbuşit repetate episoade de tulburări, cel mai recent în 2022, din cauza morţii în arest a unei femei acuzate de încălcarea codurilor vestimentare.
Într-o postare pe reţelele de socializare sâmbătă, Trump a scris că "Iranul priveşte spre LIBERTATE, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA sunt gata să ajute!!!"
Într-o convorbire telefonică de sâmbătă, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi secretarul de stat american Marco Rubio au vorbit despre posibilitatea unei intervenţii americane în Iran, potrivit unei surse israeliene care a asistat la discuţie.
Un oficial american a confirmat că cei doi lideri au vorbit, dar nu a spus ce subiecte au abordat.
Un oficial de rang înalt din serviciile de informaţii americane a descris sâmbătă situaţia din Iran ca fiind un "joc de rezistenţă". Opoziţia încearcă să menţină presiunea până când figuri cheie ale guvernului fie fug, fie schimbă tabăra, în timp ce autorităţile încearcă să semene suficientă frică pentru a elibera străzile fără a oferi Statelor Unite justificarea de a interveni, a declarat oficialul.
Israelul nu a semnalat dorinţa de a interveni, tensiunile dintre cei doi inamici fiind ridicate din cauza îngrijorărilor israeliene cu privire la programele nuclear şi de rachete balistice ale Iranului.
Într-un interviu acordat publicaţiei Economist şi publicat vineri, Netanyahu a declarat că ar exista consecinţe oribile pentru Iran dacă ar ataca Israelul. Făcând aluzie la proteste, el a spus: "În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran."
Companiile aviatice își suspendă zborurile spre Iran
Companiile Lufthansa, Flydubai, Turkish Airlines, AJet, Pegasus, Qatar Airways și Austrian Airlines și‑au suspendat zborurile către Iran, în contextul protestelor anti-regim la nivel național, soldate cu zeci de morți, și ținând cont de blocada digitală instituită de conducerea de la Teheran.
Companiile nominalizare au anulat sau suspendat temporar zboruri către mai multe orașe iraniene, inclusiv Teheran, Mashhad, Shiraz, Tabriz și Bandar Abbas.
Administrația Trump analizează planuri preliminare pentru un atac asupra Iranului
Administrația Trump pregătește planuri preliminare pentru un atac asupra Iranului, păstrând inclusiv opțiunea unor lovituri aeriene la scară largă, scrie presa din SUA.
Oficialii analizează cum să pună în aplicare recentele avertismente ale președintelui american la adresa Republicii Islamice.
Donald Trump a amenințat că va lovi Iranul dacă autoritățile îi vor ucide pe protestatarii anti-regim.
Sunt evaluate obiective ce ar putea fi vizate de loviturile americane, au declarat surse din interiorul administrației pentru Wall Street Journal.
Nu există momentan un consens asupra unui plan de acțiune, dar este luată în considerare varianta unei campanii aeriene masive contra unor multiple ținte militare.
Deocamdată, nu au fost deplasate echipamente militare sau trupe, conform surselor citate în presa de peste Ocean, iar operațiunea de planificare este "de rutină".
Citește continuarea aici.
Trump: SUA sunt gata să vină în ajutor
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA sprijină poporul iranian iar președintele Donald Trump a avertizat că Statele Unite vor ataca Iranul dacă forțele de securitate ale regimului îi ucid pe protestatari.
El a mai estimat că ayatollahul Ali Khamenei, confruntat cu extinderea mișcării contestatare, s-ar pregăti să fugă din țară.
Sâmbătă, Trump a indicat din nou că țara este dispusă să ofere sprijin protestatarilor din Iran. Într-o scurtă postare pe platforma sa Truth Social, Trump a scris:
"Iranul privește LIBERTATEA, poate așa cum nu a mai făcut-o niciodată. Statele Unite sunt gata să vină în ajutor!!!"
Postarea nu detaliază la ce fel de ajutor se referă Trump.
La rândul său, într-o intervenție televizată de săptămâna aceasta, liderul suprem iranian a acuzat Statele Unite că "incită protestele".
Medic iranian citat de CNN: Forțele de securitate au ucis cel puțin 30 de oameni într-un oraș din nord-est
O femeie, medic iranian din orașul Neyshabur, situat în nord-estul țării, a declarat pentru CNN într-un mesaj audio că forțele de securitate au tras cu arme militare, vineri, în protestatari și au ucis cel puțin 30 de persoane.
"Un copil de 5 ani a fost împușcat în timp ce se afla în brațele mamei sale", a afirmat ea, adăugând că operațiunea de reprimare s-a soldat cu numeroși răniți inclusiv printre cei care nu participau efectiv la proteste.
"Spitalele sunt în haos, iar pacienții sunt îngroziți la ideea de a se interna, pentru că ar însemna să fie identificați. Din acest motiv, încercăm să le transmitem oamenilor că încercăm să-i tratăm în mod privat în clinici", a mai spus doctorița.
CNN menționează că nu a putut verifica independent numărul de victime menționat de această femeie.
Rețeaua TV adaugă că CNN a contactat Secția pentru afaceri iraniene din Washington, DC și Ministerul Afacerilor Externe de la Teheran pentru comentarii.
Medici iranieni: Spitalele din Teheran, copleșite de răniți
BBC citează un medic și un asistent medical din două spitale iraniene, care spun că unitățile lor sunt copleșite de răniți.
Radiodifuzorul britanic a transmis că, la Teheran, un spital oftalmologic a declarat situație de criză și a citat mesajele unui alt cadru medical, care spunea că centrul său nu are suficienți chirurgi pentru a face față afluxului de pacienți.
Între timp, în capitala iraniană autoritățile ar fi tăiat curentul în mai multe zone, conform unui clip difuzat sâmbătă seară pe X, în care se văd oameni manifestând, cu lanternele telefoanelor activate, în timp ce străzile sunt în întuneric.
Blocada digitală continuă să izoleze Iranul
Începute pe 28 decembrie 2025 ca o mișcare împotriva condițiilor economice dezastruoase, agravate de inflația scăpată de sub control, protestele s-au transformat într-o mișcare anti-regim și au cuprins zeci de orașe.
Analiștii citați de presa internațională avertizează că următoarele ore sunt critice pentru soarta protestatarilor și pentru conducerea teocratică de la Teheran, care ar putea fi răsturnată după 47 de ani la cârma țării.
Blocada internetului și a comunicațiilor telefonice cu străinătatea, impusă de autorități săptămâna aceasta, era în continuare în vigoare, sâmbătă, în întreaga țară.
Un rezident din Teheran a declarat pentru CNN că blocada "pare să fi avut efectul invers" asupra manifestațiilor din stradă.
În mai multe clipuri video care au reușit să depășească embargoul informațional, pot fi văzuți protestatari scandând: "Nu ne mai este frică! Vom lupta!"
Ce rol are prințul moștenitor, aflat în exil
Un alt factor esențial care definește realitatea protestelor din Iran este răspunsul public fără precedent la apelul lansat de Reza Pahlavi, prințul moștenitor și fiul ultimului șah al țării.
În urma demonstrațiilor masive, el i-a îndemnat pe iranieni să rămână în stradă și să-și fixeze ca obiective ocuparea și menținerea controlului asupra centrelor orașelor.
În același timp, Pahlavi l-a îndemnat pe președintele SUA, Donald Trump, să fie pregătit să ia măsuri în sprijinul poporului iranian.
Prințul le-a mai cerut lucrătorilor din sectoare economice cheie, în special petrol și energie, să declanșeze greve la nivel național.
Pentru mulți iranieni, această strategie are ecouri istorice.
În anii 1978 și 1979, grevele în industriile strategice au jucat un rol esențial în slăbirea statului, permițând instaurarea regimului teocratic și declararea Republicii Islamice.
Rămâne neclar dacă o abordare similară poate avea succes în condițiile de securitate actuale, dar analiștii spun că apelul lui Reza Pahlavi subliniază faptul că situația a ajuns într-o fază decisivă.
Procurorul general din Iran îi amenință cu moartea pe protestatari
Toți participanții la protestele din Iran vor fi considerați "moharebeh" - termen care, în legea islamică în vigoare în țară, îi desemnează pe "dușmanii lui Dumnezeu" - a declarat Mohammad Movahedi Azad, procurorul general al țării, într-un comunicat citat de presa de stat.
Infracțiunea se pedepsește cu moartea.
Pedeapsa ar urma să se aplice "participanților la revolte și teroriștilor" care au deteriorat proprietăți și au subminat securitatea, precum și celor care i-au ajutat, a spus Movahedi Azad.
Procurorii ar trebui să pregătească rapid procesele și să nu dea dovadă de clemență, compasiune sau indulgență, a adăugat acest oficial.
Procurorul de la Teheran, Ali Salehi, a spus, la rândul său, că protestatarii ar putea fi acuzați de "moharebeh".