Rusia le-a cerut băncilor și instituțiilor financiare să își apere singure sediile de atacurile cu drone ucrainene, inclusiv prin doborârea acestora și acoperirea costurilor pentru sisteme de apărare, scrie The Guardian.
Măsura vine în contextul în care Moscova se luptă să apere obiective cheie de pe teritoriul său împotriva atacurilor ucrainene, care au forțat Rusia să-și concentreze apărarea aeriană în anumite zone, inclusiv Moscova, lăsând-o extrem de subțire sau inexistentă în alte părți.
Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Rusiei. Cel mai puternic atac a avut loc în urmă cu 10 zile, când Moscova a fost atacată masiv cu drone.
Serviciul ucrainean de Securitate a informat că forțele ucrainene au țintit instalații din regiunea Moscovei, inclusiv două pompe de petrol, o rafinărie și centrala „Angstrom”, care furnizează semiconductori pentru complexul militar-industrial al Rusiei.
Ministerul apărării rus a susținut ulterior că a interceptat 556 de drone ucrainene peste noapte. Sobianin a spus că apărarea aeriană a orașului a doborât mai mult de 120 de drone care se îndreptau spre Moscova.
Firmele sunt pregătite să cumpere arme grele pentru a se apăra
Reuters relatează că, astfel, parlamentul rus a adoptat o lege care permite băncilor, inclusiv celei mai mari din Rusia, Sberbank, și altor instituții financiare să opereze sisteme de apărare și să înarmeze personalul împotriva dronelor fără implicarea forțelor speciale.
Acestea ar urma să suporte singure costurile, a declarat Anatoli Aksakov, șeful comitetului financiar al Dumei de Stat, citat de agenția de știri RBC.
Președintele rus Vladimir Putin ar fi fost informat de șeful celei mai mari companii de lobby din Rusia că instituțiile și marile companii financiare sunt pregătite să cumpere arme mai grele și sisteme electronice pentru a se apăra împotriva atacurilor cu drone.
De asemenea, luni, ca răspuns la atacurile ucrainene, Rusia a avertizat că va reacționa mult mai dur și i-a îndemnat pe cetățenii străini și diplomați „să părăsească Kievul cât mai curând posibil”, precum și pe locuitori să evite instituțiile publice.
Ca răspuns, Ucraina a numit amenințările „șantaj” și și-a încurajat aliații să ignore avertismentul, lucru pe care în mare parte l-au și făcut.
Totodată, numărul statelor care finanțează inițiativa Cehiei de achiziție de muniție pentru Ucraina s-a redus la jumătate după revenirea la putere a premierului Andrej Babiš, critic al sprijinului militar acordat Kievului.
Președintele ceh Petr Pavel avertizează că proiectul, care a furnizat până la jumătate din muniția de calibru mare folosită de Ucraina, riscă să slăbească într-un moment critic pentru apărarea împotriva Rusiei, potrivit Financial Times.
Mai multe state europene, printre care Danemarca, Olanda și Germania, colaborează cu firme cehe de armament pentru a găsi muniție pentru Ucraina pe piețele internaționale. O parte din bani provin din profiturile obținute din activele rusești înghețate de UE.
Din 2024, Praga a orchestrat furnizarea a peste 4 milioane de obuze de artilerie de calibru mare către Kiev pentru a ajuta la reaprovizionarea stocurilor de muniție în scădere ale Ucrainei și la susținerea apărării sale împotriva invaziei Rusiei.
Pavel a declarat că viitorul inițiativei ar trebui să se numere printre temele discutate la summitul NATO de la Ankara, în iulie.