Roboţi umanoizi care aleargă mai repede decât Usain Bolt, apoi se izbesc orbeşte de un perete, într-o ploaie de scântei şi membre mecanice. Roboţi maeştri în arte marţiale, dar şi umanoizi care se prăbuşesc de parcă ar fi băut „4 sticle de vin la 02:00 noaptea”. Timp de cinci zile, Jocurile Mondiale ale Roboţilor Umanoizi de la Beijing au oscilat între spectacol, haz şi fiori. Dincolo de clipurile virale, evenimentul a fost însă o demonstraţie de forţă a Chinei – care produce astăzi aproape 90% din umanoizii lumii – chiar înaintea unui summit Xi–Trump în care cursa tehnologică dintre cele două superputeri va fi în prim-plan. Concluzia experţilor este că progresul Beijingului în construcţia „trupurilor” robotice este ameţitor, dar „minţile” lor, adică inteligenţa artificială care le coordonează, sunt încă departe de momentul în care umanoizii ar putea fi cu adevărat utili, scrie The Guardian.
› Vezi galeria foto ‹
Cu bazine care explodează, cu destule căzături comice cât pentru un întreg montaj cu Buster Keaton şi cu câte un moment de violenţă necruţătoare, Jocurile Mondiale ale Roboţilor Umanoizi de la Beijing au ţinut lumea cu ochii pe ecran săptămâna aceasta, într-un amestec tulburător de haz, nelinişte şi uşurare.
Spectacolul de cinci zile a consfinţit pretenţia Chinei la o supremaţie de necontestat în robotica umanoidă: roboţi maeştri în arte marţiale au plasat lovituri de picior în semicerc care puneau adversarii la pământ, iar echipele de roboţi au defilat în arenă în frunte cu căpitani care fluturau steaguri, călare pe câini robotici uriaşi.
Proba-vedetă a competiţiei, cursa de 100 de metri, nu a dezamăgit: roboţii sprinteri au alergat mai repede decât Usain Bolt, înainte de a se izbi orbeşte de un perete căptuşit, într-o ploaie de scântei, flăcări şi membre mecanice zburând în toate părţile.
Iată, într-un clip de zece secunde, perfect pentru publicul global din online al competiţiei, dovada a ceea ce experţii internaţionali care priveau au descris drept un progres ingineresc „ameţitor” al superputerii – combinat cu liniştea că roboţii care se dezmembrează s-ar putea să nu fie încă pregătiţi să devină stăpânii omenirii.
„Gata pentru încă o mare zi de eşecuri”, suna un comentariu tipic, plin de răutate binevoitoare, al unuia dintre milioanele de oameni care au urmărit clipurile virale şi transmisiunile live ale probelor – de la box la breakdance –, în care umanoizii afişau un amestec sacadat de eficienţă necruţătoare şi eşec jalnic.
Alţii s-au trezit cuprinşi de o empatie neaşteptată. Cineva a pus, sub imaginea unui robot care se chinuia să treacă cursa de 400 de metri cu obstacole, textul: „după ce ai băut 4 sticle de vin la 02:00 noaptea”. Altul a găsit un concurs de haltere „mult mai emoţionant decât mă aşteptam”, pe măsură ce roboţii se încordau să-şi atingă ţelurile sportive.
Dacă jocurile ar fi avut un slogan, acesta ar fi putut fi: mai rapizi, mai sus, mai amuzanţi. Traseul cu obstacole, în care umanoizii se târau pe sub plase, coborau scări şi păşeau din piatră în piatră, i-a amintit comediantului Charlie Higson de sketch-ul „Upper Class Twit of the Year” al trupei Monty Python: „Îi lipsesc doar «scoaterea sutienului de pe domnişoare» şi «împuşcatul de unul singur»”.
A revenit a doua zi pentru încă o porţie. „Devin din ce în ce mai buni”, a scris el pe Twitter, în timp ce un robot-majoretă, înarmat cu pompoane sclipitoare, se zbătea în toate părţile de parcă ar fi avut o criză.
Dar jocurile nu erau menite doar să distreze. Cu peste 2.000 de umanoizi construiţi de mai mult de 660 de companii de tehnologie, majoritatea chineze, evenimentul a fost o demonstraţie de forţă, în scop propagandistic, a muşchilor Chinei în robotică – cu doar câteva săptămâni înainte ca preşedintele Xi Jinping să aterizeze la Washington pentru un summit cu Donald Trump, unde cursa celor două superputeri pentru supremaţia tehnologică va fi sus pe agendă.
Abia luna trecută, Trump a interzis importurile de umanoizi şi de câini-roboţi cu patru picioare din China, invocând motive de securitate cibernetică şi naţională.
Evenimentul a fost, totodată, un panou publicitar menit să impulsioneze vânzările globale de roboţi chinezeşti, în timp ce rivalii americani îşi pregătesc propriile lansări – în special mult trâmbiţatul umanoid Optimus al lui Elon Musk, despre care se spune că a intrat în sfârşit în producţie luna aceasta.
Anul trecut, China a produs 12.800 de umanoizi, aproximativ 90% din totalul mondial, potrivit Institutului Mercator pentru Studii Chineze – o dominaţie care poate i-a dat Chinei încrederea de a difuza fără reţineri atâtea eşecuri comice, spre surprinderea unora dintre privitori.
Evenimentul a reflectat faptul că, pentru Partidul Comunist Chinez, umanoizii sunt o prioritate majoră: ei oferă soluţii pentru o iminentă criză demografică pe piaţa muncii, pentru ambiţii militare tot mai mari şi, pe măsură ce se plimbă tot mai mult printre oameni, pentru dorinţa statului de a-şi strânge plasa de supraveghere.
Beijingul alimentează o industrie a roboticii extrem de competitivă, semănând sute de companii pentru a crea o dinamică de supravieţuire a celui mai bine adaptat, jocurile fixând un termen-limită clar până la care concurenţii trebuie să livreze progrese măsurabile.
Ultimul plan cincinal al lui Xi, aprobat în martie, era presărat cu promisiuni de a susţine industriile de robotică, de a accelera „aplicarea practică a… roboţilor umanoizi” şi de a explora „IA întruchipată în roluri afectate de deficit de forţă de muncă sau în medii cu grad ridicat de risc” – între care, probabil, războiul. Potenţialul militar al umanoizilor prezentaţi i-a îngrijorat pe unii dintre privitori.
„Fascinant şi, sincer, un pic înspăimântător”, a declarat Arun Bothra, ofiţer superior de poliţie din India, ţară care are o graniţă tensionată cu China. „Una e să vezi roboţi alergând, jucând fotbal şi concurând ca oamenii. Alta va fi să-i vezi, cândva, la graniţe, purtând arme şi luând decizii”.
Sau, cum a conchis un alt spectator urmărind un umanoid ridicând o halteră încărcată la proba de haltere: „Omenirea îşi pregăteşte propriul sfârşit”.
Fireşte, China nu este singura care urmăreşte războiul robotizat. În timp ce jocurile de la Beijing continuau, luni, Ucraina organiza la Kiev o paradă militară inedită, alcătuită în întregime din armament şi echipamente de apărare robotizate.
Dar cum se explică numeroasele izbituri şi crize din arena olimpică de patinaj viteză, unde se desfăşura competiţia? Experţii spun că jocurile au arătat cum China face cei mai rapizi paşi în dezvoltarea corpului umanoizilor, mai degrabă decât a minţii lor.
„Progresul pe care l-au făcut faţă de anul trecut este ameţitor”, a declarat Thrishantha Nanayakkara, profesor de robotică la Dyson School of Design Engineering, din cadrul Imperial College London. „Totul pare să se lege… până în 2030, va fi o lume complet diferită”.
Cel mai rapid sprinter, Tiangong Ultra, a parcurs cei 100 de metri de peste două ori mai repede decât anul trecut, în timp ce recordul la săritura în înălţime de pe loc a urcat de la 0,96 metri la 3,40 metri. Răcirea cu lichid le-a permis inginerilor chinezi să crească cuplul motoarelor care le pun în mişcare membrele, generând o forţă mai bruscă şi mai puternică.
„Execuţia asta e incredibilă”, a spus Ingo Keller, şeful departamentului de robotică de la National Robotarium, cu sediul la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh. „Nu te-ai fi aşteptat la o asemenea viteză de dezvoltare. Dar schimbă asta datele problemei în privinţa folosirii umanoizilor? Nu neapărat”.
Experţii subliniază că jocurile au arătat progrese la umanoizi specializaţi, nu generalişti: roboţii erau ori buni alergători, ori buni boxeri, dar nu ambele – în parte pentru că modelele de IA care le guvernează deciziile nu sunt încă în stare să proceseze întreaga complexitate a lumii fizice.
În industrie se vorbeşte despre atingerea unui „moment ChatGPT” – un punct de cotitură în care tehnologia umanoidă devine util generalizată şi explodează în mainstream.
Potrivit unei definiţii, acel moment vine atunci când un robot poate duce la bun sfârşit 80% dintre sarcinile dintr-o locuinţă necunoscută, ghidat prin voce sau text. Evenimentul a coincis cu un discurs care dă de gândit, ţinut de Wang Xingxing, fondatorul Unitree, una dintre companiile de top ale Chinei în robotică, care a spus că până la acel „moment ChatGPT” ar putea trece un deceniu.
„Umanoizii nu sunt încă suficient de capabili pentru o desfăşurare la scară largă”, a spus el. „Limitările modelelor de IA care stau la baza deciziilor şi interacţiunilor roboţilor rămân cel mai mare obstacol al industriei”.
Pe fondul incertitudinilor legate de impactul roboticii şi al temerilor privind o bulă, preţul acţiunilor companiei sale a oscilat violent de la listarea la Shanghai, la începutul acestei luni.
Georg Stieler, consultant care sfătuieşte companii multinaţionale în privinţa roboţilor, a spus că nu a văzut prea multe progrese în privinţa autonomiei roboţilor în timpul vizitei sale la Beijing, săptămâna aceasta. El a povestit că unele companii chineze de robotică erau, în privat, chiar cinice faţă de spectacolul de cinci zile, plângându-se de lipsa fondurilor pentru proiecte-pilot comerciale de lungă durată, „care să facă ceva util într-o fabrică”.
„Nu e chiar aşa de greu să faci o cascadorie pe care oamenii o vor distribui pe LinkedIn sau pe X”, precizează Stieler. „Marea provocare e să faci ceva cu adevărat util”.
Dexteritatea roboţilor umanoizi necesită mult mai multă muncă, iar probele care o testau nu s-au bucurat de prea multă atenţie. O categorie parcă desprinsă din Monty Python – care includea asamblarea cu scule electrice, cântărirea pulberilor, deschiderea sticlelor, desfacerea capacelor, despachetarea cutiilor şi culesul boabelor cu penseta – a trecut aproape neobservată.
O astfel de probă a apărut scurt pe ecran miercuri, când pista a fost ocupată de imaginea deloc spectaculoasă a unui umanoid care se chinuia să ridice un obiect mic de pe o masă şi vărsa apă într-o probă de turnat. Camerele s-au întors repede spre un umanoid maestru în arte marţiale, care despica aerul cu lovituri de picior.