Românii se tem că preţurile locuinţelor vor continua să crească până la finalul anului 2026
Publicat acum 13 minute
Lipsa de flexibilitate a sistemului energetic este cauza care duce la creșterea prețurilor la energie în România, consideră preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză.
Potrivit acestuia, explozia prețurilor din ultima perioadă arată că problema nu mai este lipsa de producţie, ci “lipsa de abordare inteligentă şi de flexibilitate a sistemului energetic. În noua economie a energiei, avantajul nu aparţine celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când şi cum este utilizată energia”.
România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. În aceleași săptămâni, România importa energie în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh.
“Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci”, a subliniat președintele AEI.
În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum.
“România continuă să gândească energia în logica veche, construim mai multe și mai multe capacități de producție. Bulgaria a înțeles însă mai repede noua logică energetică europeană; într-un sistem dominat de solar și eolian, adevărata putere nu mai este producția brută, ci capacitatea de a muta energia în timp și mai ales de a folosi baterii „grid-forming” capabile să creeze și stabilizeze rețeaua electrică, nu doar să urmeze o rețea existentă”, spune Dumitru Cisăliță.
Potrivit acestuia, în România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip Grid-Following. Aceste sisteme urmăresc rețeaua existentă, dar nu pot stabiliza independent sistemul. În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja Grid-Forming. Grid-Forming înseamnă baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile. Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului.
Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive.
În România, raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene este de aproximativ 6%. În Bulgaria, același raport ajunge la aproximativ 30%. Cu alte cuvinte, Bulgaria dispune de o flexibilitate relativă de aproape cinci ori mai mare decât România.
Raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf este în România de doar 7,5%. În Bulgaria, același indicator ajunge la aproximativ 40%.
La fel de important este și raportul dintre capacitățile regenerabile și consumul intern. În România, puterea eoliană și solară reprezintă aproximativ 80% din consumul mediu orar la vârf. În Bulgaria, raportul este de aproximativ 74%.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, aceast dezechilibru poate avea consecințe geopolitice.
„Exact cum gazoductele şi rafinăriile reprezentau puterea energetică în trecut, mixul de stocare va defini influenţa energetică a următorului deceniu. Iar România riscă să ajungă în situaţia paradoxală în care produce multă energie verde, dar capturează prea puţină valoare din ea. Cu alte cuvinte putem ajunge şi cu preţuri mari şi cu vulnerabilităţi mari”, încheie Dumitru Chisăliţă.