Rover-ul Curiosity a făcut cea mai importantă descoperire a sa de până acum. Posibile dovezi ale vieții străvechi pe planeta Marte

Rover-ul Curiosity al NASA a descoperit cea mai mare moleculă organică de pe planeta Marte, până la acest moment, făcând posibile noi descoperiri importante despre trecutul Planetei Roșii, relatează CNN.

Compușii nou descoperiți au fost găsiți după ce rover-ul a analizat o rocă veche de 3,7 miliarde de ani, pulverizând-o și folosindu-și mini-laboratorul SAM pentru a-i descoperi caracteristicile.

Cercetătorii cred că secvențele lungi de molecule descoperite ar putea fi acizi grași, molecule organice esențiale vieții pe Pământ care formează membranele celulelor.

Totuși, astfel de molecule pot să apară chiar și în absența vieții, ele fiind create atunci când apa interacționează cu minerale din zone hidrotermale.

Deocamdată, ele nu pot să fie confirmate ca dovezi clare ale existenței vieții pe Marte în trecut, însă ele se adaugă la o listă tot mai mare de elemente organice decoperite în ultimii ani pe Planeta Roșie.

Un studiu în care sunt detaliate descoperirile a fost publicat lunea trecută în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences.

Detectarea acestor fragile molecule îi încurajează pe astrobiologi – dacă astfel de molecule pot fi găsite pe Marte, asta înseamnă că și dacă viața a existat în trecut pe Planeta Roșie, urmele existenței sale încă mai pot fi descoperite, în ciuda radiației extreme care bombardează planeta de zeci de milioane de ani, după dispariția atmosferei ei.

„Viața străveche, în cazul în care ea a existat pe Marte, ar fi lăsat în urmă unele molecule complexe și fragile. Și pentru că știm că astfel de molecule pot supraviețui pe Marte, înseamnă că avem capacitatea de a detecta dacă Marte a găzduit, în trecută, forme de viață”, spune Dr. Caroline Freissinet, cercetătoare la Centrul Francez pentru Cercetare Științifică.

Eșantionul „Cumberland”

Curiosity a amartizat în craterul Gale de pe Marte pe 6 august 2012. După peste 12 ani, rover-ul s-a deplasat 34 de kilometri pe suprafața Planetei Roșii și a urcat pe muntele Sharp, aflat în zona craterului.

Această zonă este esențială pentru studiul istoriei geologice a planetei Marte și a ajutat la înțelegerea felului în care planeta a evoluat de la avea un climat umed la a avea unul uscat.

Una dintre cele mai importante eșantioane descoperite de Curiosity a fost o rocă din zona Yellowknife Bay, cunoscută drept „eșantionul Cumberland”.

Eșantionul a fost studiat într-o varietate de moduri de mini-laboratorul SAM al Curiosity, dezvăluit că Yellowknife Bay a fost, cândva, locul unui lac străvechi unde minerale din lut s-au format în apă.

Mediul specific de acolo a ajutat la sedimentarea și prezervarea moeculelor organice, stocându-le în rocă sedimentară.

Instrumentul a mai descoperit și sulf din abundență, un element cu capacitate mare de prezervare, nitrați – elemente esențiale pentru viața animalelor și plantelor pe Pământ – și metan.

„Există dovezi că apă lichidă a existat în craterul Gale vreme de milioane de ani și poate chiar mai mult, ceea ce înseamnă că suficient timp a trecut pentru formarea chimiei necesare apriției vieții în aceste zone cu cratere de pe Marte”, spune Daniel Glavin, co-autor al studiului menționat anterior.

Savanții NASA vor să aducă eșantioanele pe Pământ pentru un studiu amănunțit

Agenția Spațială Europeană intenționează să-și lanseze propriul rover pe Marte – Exomas Rosalind Franklin – un dispozitiv care ar urma să ajungă pe Planeta Roșie în 2028.

Acest explorator robotic ar urma să fie un instrument complementar pentru SAM. El va avea capacitatea de a fora până la doi metri sub scoarța marțiană, în încercarea de a găsi molecule mai bine conservate.

Deși eșantioanele obținute de Curiosity nu vor putea fi studiate niciodată pe Pământ, celălalt rover al NASA, Perseverance, colectează activ eșantioane cu intenția de a le readuce pe Pământ în deceniul 2030, cu ajutorul unei complicate simfonii de misiuni denumite „Mars Sample Return”.

Ambele rovere au detectat o varietate de molecule organice de carbon în diferite regiuni ale planetei, fapt ce sugerează că existența carbonului organic pe Planeta Roșie nu este limitată doar la câteva eșantioane.

Dacă moleculele găsite în eșantionul Cumberland sunt produsul secundar al vieții microbiene care a existat acum 3,7 miliarde de ani, găsirea acestora acum înseamnă că viața pe Marte a co-existat cu cea de pe Pământ în aceeași perioadă și în forme similare.

Cercetătorii NASA spun că vor avea informații mai clare în momentul în care vor studia eșantioanele pe Pământ, folosind instrumente performante.