Rusia a comis cel mai grav atac cu drone pe teritoriul unui stat NATO, în România. Cum a reacționat Polonia în 2025

Atacul cu dronă rusească de astăzi din Galați este cel mai grav astfel de incident petrecut pe teritoriul unui stat NATO de când a început invazia rusească în Ucraina, la sfârșitul lui februarie 2022.

Spre deosebire de alte incidente similare din țări NATO ale Flancului Estic, incidentul din Galați a dus nu doar la distrugeri de proprietăți și pagube materiale însemnate, ci și la rănirea fizică a două persoane.

Cel puțin 70 de oameni au fost evacuați din casele lor, iar în condițiile în care situația blocului afectat este extrem de gravă, este puțin probabil că ei se vor putea întoarce acasă în viitorul apropiat.

Cinismul pe care-l demonstrează regimul de la Kremlin și armata sa de invadatori este cunoscut deja de multă vreme, dar aceste incidente deja nu mai pot fi considerate nici coincidențe, nici greșeli. Devine deja evident că regimul lui Vladimir Putin „testează apele” pentru a vedea ce reacții vin din partea statelor de la frontiera NATO.

Am inventariat cele mai importante incidente cu drone sau rachete rusești pe teritoriul NATO din ultima perioadă, iar ce este cel mai evident este că numărul și intensitatea lor doar au crescut în ultima perioadă.

Incidentele cu drone sau cu alte echipamente rusești în țările NATO, după februarie 2022

• 10 martie 2022 – O dronă a pătruns adânc în spațiul aerian al NATO, a traversat Ungaria și o parte din teritoriul croat și s-a prăbușit în capitala croată Zagreb; nu au fost raportați morți sau răniți, însă drona a explodat într-o zonă urbană. Croația a deschis o investigație specială, a informat NATO și a restricționat temporar spațiul aerian deasupra marilor orașe. Ulterior, au fost desfășurate echipamente noi;
• 15 noiembrie 2022 – O rachetă a lovit un depozit de grâne în apropiere de granița Polonia-Ucraina, doi civili au fost uciși. Ulterior, s-a dovedit că proiectilul era o rachetă de apărare de tip S-300 care se activase după un bombardament al rușilor. Polonai a luat în calcul inclusiv activarea articolului 4 la acel moment. NATO a reacționat spunând că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru incident;
• 16 decembrie 2022/descoperită în aprilie 2023 – o rachetă de croazieră rusească a intrat adânc în teritoriul polonez și s-a prăbușit într-o pădure. Epava a fost găsită câteva luni mai târziu. Incidentul a declanșat un mare scandal politic și de securitate în Polonia. Ulterior, s-a raportat că racheta era una model Kh-55 rusească;
• 6 septembrie 2023 – Epava unei drone s-a prăbușit în Dobrogea, România, la Plauru și Ceatalchioi;
• 18 septembrie 2023 – Epava unei drone încărcate cu un dispozitiv exploziv s-a prăbușit în Tiulenovo, Bulgaria. Pentru că dispozitivul exploziv nu a putut fi îndepărtat în siguranță, echipele bulgare de geniști l-au distrus printr-o explozie controlată;
• 14 decembrie 2023 – O dronă rusească s-a prăbușit în Grindu, la granița dunăreană a României. Drona s-a prăbușit într-o zonă nelocuită în timpul unui atac în cascadă al rușilor în Ucraina, aproape de granița cu România;
• 29 decembrie 2023 – o rachetă rusească a pătruns în spațiul aerian din estul Poloniei, după care a intrat din nou în Ucraina. Polonia l-a chemat la explicații pe atașatul diplomatic rus;
• 24 martie 2024 – O rachetă de croazieră rusească a pătruns ilegal în spațiul aerian polonez și a rămas acolo vreme de 39 de secunde înainte de a intra în Ucraina. Atunci, Polonia și-a ridicat de la sol avioanele de luptă, a condamnat incidentul și, ulterior, și-a fortificat zona de graniță;
• 25 iulie 2024 – Fragmente din epava unei drone s-au prăbușit la Plauru, în România;
• 26 august 2024 – O dronă a pătruns 25 de kilometri în interiorul Poloniei, a fost urmărită de autoritățile militare poloneze, după care nu a mai fost detectată de radar;
• 7 septembrie 2024 – o dronă rusească de tip Shahed s-a prăbușit în orașul Rezekne din Letonia. Autoritățile și-au reinspectat capacitatea de apărare aeriană și au deschis o dezbatere pentru consolidarea acesteia;
• 8 septembrie 2024 – O dronă rusească a pătruns ilegal în spațiul aerian al României, la Periprava;
• 27 septembrie 2024 – Încă o dronă rusească intră pentru puțin timp pe teritoriul României;
• 17 octombrie 2024 – Încă o incursiune în România, în zona coastei constănțene de la Marea Neagră. O „țintă aeriană de mici dimensiuni” a fost detectată deasupra Mării Negre, la aproximativ 150 de kilometri est de Mihail Kogălniceanu. Obiectul a pătruns ulterior 14 kilometri în spațiul aerian al României, în zona Eforie Nord, apoi s-a îndreptat spre Topraisar. Avioane spaniole și românești au fost ridicate de la sol pentru a monitoriza situația, dar nu au intrat în contact cu ținta. Contactul radar a fost pierdut în apropiere de Amzacea. Nu au fost identificate zone de impact;
• 11 februarie 2025 – Un avion rusesc de recunoaștere Su-24MR a încălcat spațiul aerian polonez. A fost interceptat prin procedurile standard;
• 25 aprilie 2025 – Un elicopter rusesc a încălcat spațiul aerian polonez în zona Mării Baltice
• 20 august 2025 – O dronă s-a prăbușit în Osiny, Polonia, într-un lan de porumb. Nu au fost raportate victime, însă au existat pagube materiale semnificative;
• 9-10 septembrie 2025 – Probabil cel mai grav incident cu drone rusești în NATO până la atacul de astăzi din Galați. Cel puțin 19 obiecte au intrat ilegal în spațiul aerian al Poloniei. Armata poloneză a intervenit pentru doborârea celor periculoase sau despre care s-a crezut că ar putea ataca. Incidentul a fost notabil mai ales pentru că una dintre drone s-a prăbușit pe o casă și a distrus-o. Polonia și NATO au ridicat avioanele de la sol, au doborât drone, au închis aeroporturi, iar guvernul de la Varșovia a activat articolul 4 din tratatul NATO. Ulterior, NATO a lansat programul Eastern Sentry, pentru a preîntâmpina astfel de incidente;
• 13 septembrie 2025 – Avioane F-16 ale armatei române au urmărit o dronă rusească timp de 50 de minute în jurul Dunării. Piloții români au primit permisiunea să doboare drona, însă nu au făcut-o din teama de a nu provoca pagube sau victime colaterale;
• 19 septembrie 2025 – Trei avioane rusești MiG-31 au pătruns în spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute. Au fost interceptate de avioane italiene care au escortat intrușii în afara spațiului NATO. Au existat consultări NATO și s-a luat în calcul activarea articolului 4;
• 23 octombrie 2025 – Două avioane rusești de luptă au pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian lituanian, în apropiere de granița ruso-lituaniană din Kaliningrad;
• 11 noiembrie 2025 – Fragmente din epava unei drone s-au prăbușit în zona Dunării, în România;
• 3  decembrie 2025 – O dronă maritimă a fost neutralizată de România la Marea Neagră;
• 25 aprilie 2026 – Fragmente de dronă explozivă au căzut pe un stâlp de curent și pe anexa unei case în Galați, o altă dronă prăbușită a fost găsită la Văcăreni;
• 7 mai 2026 – Două drone au pătruns în Letonia din Rusia – una a explodat la o instalație de depozitare de petrol, avariind mai multe structuri. Incidentul a provocat probleme mari la Riga, mai ales politice. În urma lui, ministrul apărării a fost demis, iar asta a dus la prăbușirea întregului guvern;

Cum au invadat rușii Polonia cu drone, în toamna anului trecut

Ce e evident din această cronologie a incursiunilor/atacurilor rusești cu drone, avioane sau rachete în spațiul aerian sau pe teritoriul NATO este că numărul incidentelor a crescut puternic și că ele pare că devin tot mai frecvente. Înainte de atacul de astăzi din Galați, cel mai grav incident fusese cel din septembrie anul trecut, când Polonia a intrat în panică după ce un roi de drone rusești au pătruns pe teritoriul țării.

Conform autorităților poloneze, în noaptea de 9 septembrie 2025, 19 drone rusești au pătruns ilegal în spațiul aerian polonez.

Dronele au intrat în zone din estul, centrul și nordul Poloniei și au existat informații că unele au intrat chiar prin Belarus.

Incursiunea lor a durat mai multe ore. Incidentul a fost notabil mai ales pentru că s-a decis imediat distrugerea dronelor – cel puțin trei au fost confirmate ca fiind doborâte.

Ulterior, polonezii au închis mai multe aeroporturi, temându-se de posibile noi atacuri. Epavele dronelor au fost confirmate ca făcând pagube în mai multe locuri – într-o clădiere de aprtamente drin Wyryki, estul țării.

Răspunsul de la Varșovia a fost probabil cel mai robust răspuns la un incident cu drone – Tusk a avertizat Rusia că a încălcat o limită și a spus că incidentul a adus Polonia, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial, aproape de posibilitatea unui conflict militar.

Polonia a activat, de asemenea, articolul 4 din tratatul NATO și a cerut ajutorul și sfaturile aliaților pentru a preîntâmpina viitoare astfel de situații. A fost pentru prima dată când drone rusești au fost doborâte pe teritoriul unui stat NATO.

Incursiunea din Polonia i-a făcut pe aliați să creeze „Santinela Estică”

Acest incident a dus și la apariția „Santinelei Estice” o inițiativă NTO pentru protejarea Flancului Estic al alianței.

Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, Alexus Grynkewich, declara atunci că problema securității regionale a fost centrală în discuția sa cu liderii din statele baltice, precum și în cadrul discuțiilor despre „răspunsul NATO la actul imprudent și periculos care a avut loc în Polonia”. El a afirmat că este „extrem de mândru de modul în care am reacționat”.

„Polonia și cetățenii din întreaga Alianță pot fi liniștiți de reacția noastră rapidă din această săptămână și de anunțul important făcut astăzi. NATO va continua să apere fiecare centimetru al teritoriului său”.

„Deși aceasta a fost cea mai mare concentrare de încălcări ale spațiului aerian NATO pe care am văzut-o până acum, ceea ce s-a întâmplat miercuri nu este un incident izolat”, a precizat el, amintind de incidente similare în România, Estonia, Letonia și Lituania. Imprudența Rusiei în spațiul aerian de-a lungul flancului nostru estic este tot mai frecventă”, spunea și secretarul general al NATO, Mark Rutte, la acel moment.

„Indiferent dacă sunt intenționate sau nu, aceste acțiuni sunt periculoase și inacceptabile”.

„Santinela Estică va adăuga flexibilitate și forță posturii noastre și va transmite clar mesajul că, în calitate de alianță defensivă, suntem întotdeauna pregătiți să apărăm”, a concluzionat el, atunci.

„În primele ore ale zilei de miercuri, numeroase drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei, apărarea aeriană a fost activată și a asigurat protecție teritoriului NATO. A fost cea mai mare violare a teritoriului NATo și nu a fost un eveniment izolat. Nesăbuirea rușilor crește în frecvență. Vedem drone încălcând spațiul nostru aerian în România, Letonia, Estonia și Lituania.

Fie că sunt intenționate sau nu, ele sunt periculoase și inacceptabile. La o întâlnire a consiliului nord-atlantic, aliații au discutat problema după activarea articolului 4. Aliații și-au exprimat solidaritatea deplină și au denunțat comprotamentul nesăbuit al Rusiei. Scopul principal al NATO este să decurajeze agresiune și să apere fiecare membru al Alianței în fața oricărei amenințări. Apărarea flancului nostru estic este de importanță maximă.

De aceea avem forțe desfășurate și contribuții din partea aliaților, dar și planuri să ne mărim prezența când și dacă e nevoie. 

Eu și generalul Grynkewich suntem aici să anunțăm lansarea «Santinelei estice» să ne consolidăm poziționarea pe flancul estic. Va începe în zilele următoare și va aduna active de la mai multe țări NATO”, a declarat secretarul general al NATO.

Dronele rusești care au „prăbușit” guvernul Letoniei

Dacă la incidentul din Polonia situația s-a încheiat printr-o consolidare a capacităților NATO și prin lansarea unui program de protejare a Flancului Estic, cele două drone care au „invadat” Letonia la începutul acestei luni au pus în mișcare un lanț de evenimente care au dus inclusiv la prăbușirea guvernului de la Riga.

Cele două dispozitive rusești au pătruns în Letonia prin granița cu Rusia și s-au prăbușit în regiunea Rezekne, la aproximativ 40 de kilometri de frontieră.

Una dintre ele a explodat la un depozit de petrol și a avariat patru rezervoare goale. Deși nu au fost raportate victime – pagubele materiale au fost mari.

Incidentul a deschis, însă, o întreagă dezbatere politică la Riga – s-a pus întrebarea de ce sistemele anti-dronă nu au putut fi defășurate la timp pentru a preveni sau ameliora riscul.

Șefa guvernului leton, Evika Silina, i-a cerut ministrului său al apărării demisia, ca urmare a incidentului, dând vina pe acesta pentru reacție „înceată”.

Andris Spruds, ministrul în cauză, a demisionat, ulterior, dar asta doar a adâncit criza politică și guvernamentală.

Acțiunea unilaterală a lui Silina împotriva lui Spruds i-a iritat pe cei din partidul Progresiștilor, aflat în coaliția de guvernare. Ei și-au anunțat ieșirea din coaliție după, iar asta a dus la prăbușirea guvernului Evikăi Silina.

Un nou guvern a fost numit în funcție chiar ieri, condus de Andris Kulbergs. Partidul lui Spruds a rămas în opoziție după incident.