România nu are încă un buget pentru anul viitor, în contextul în care analiştii economici au previziuni sumbre legate de ceea ce se va întâmpla. Guvernul încearcă să îşi facă planul pe un deficit mai mic, însă acest lucru se dovedeşte aproape imposibil. Consumul a scăzut şi, implicit creşterea economică. Iar presiunile bugetare, deşi ajustate anul acesta, sunt în continuare unele foarte mari. Aşadar nu este exclus ca în prima parte a anului viitor să aflăm de creşteri de taxe sau chiar mărirea cotei de TVA.
România ar putea încheia anul 2025 cu un deficit bugetar situat între 8,4% și 8,6% din PIB, chiar și într-un scenariu considerat optimist. Asta după ce anul trecut a avut cel mai mare deficit din Uniunea Eurpeană, de 9.3%. PIB-ul a crescut cu doar 1,6% în ritm anual, iar pe serie ajustată sezonier a stagnat. Iar estimarea optimistă pentru anul viitor este de numai 1,8%.
O incertitudine substanţianlă este politica pe care o va duce executivul în anul care urmează. Deocamdată nu avem un proiect de buget, dar e de aşteptat să vedem taxe crescute.
Stim de asemenea că orice creştere de taxă influenţează inflaţia. Până la acest moment ştim, de exemplu, că de la 1 ianuarie ar urma să crească accizele pentru carburanţi, iar acest lucuru se va vedea şi în ceea ce priveşte preţurile la raft deoarece în acest moment în România se face transportul produselor majoritar pe cale rutieră.
De altfel, în privinţa inflaţiei, analiştii spun că se va situa cel mai probabil în jurul valorii de 6%, cu o uşoră scădere spre finalul anului viitor. Totuşi, este de aşteptat ce urmează să se întâmple şi în primăvara, când va fi liberalizată piaţa gazelor.
Claudiu Cazacu, analist: Europa dorește să facă decuplarea, să înceteze să mai importe gaz din din Rusia în 2027. La final sunt două etape, unu pentru conducte, unu pentru gaz lichefiat, va importa din alte surse, probabil ceva mai scump. O să zicem 2027 mai încolo. Acum discutăm în 2026, da, dar piețele vor lua în calcul, probabil din a doua jumătate a anului aceste riscuri. Deci există un risc, aș zice eu, asimetric, pe prețul energiei.
În ceea ce priveşte moneda europeană, leul va continua să piardă teren. Este posibil să vedem o creştere medie de trei procente până spre finalul anului viitor.
Radu Puiu, analist economic: În tot acest context, euro a fost una dintre monedele care au avut de câştigat în acest an. Volatilitatea politică şi economică din SUA i-a făcut pe investitori să îşi transpună capitalul dinspre anumite active americane către alte regiuni.
O soluţie pentru ţara noastră, aşa cum s-a întâmplat cu Bulgaria, ar fi fost adoptarea monedei euro. Însă, potrivit estimărilor făcute de analişti, ţara noastră ar avea nevoie de încă opt ani ca asta să se întâmple.