În 2021, liniile europene de finanțare au deschis ușa unor bugete fără precedent pentru modernizarea școlilor. Patru ani mai târziu, harta Capitalei arată diferențe mari de ritm: unele sectoare au trecut deja prin primul val de recepții, altele abia lansează licitațiile. Totuși, aproximativ 79.000 de copii beneficiază de clădiri de tip nZEB, capabile să-și acopere o parte din consum cu panouri fotovoltaice și să păstreze temperatura constantă iarnă-vară.
› Vezi galeria foto ‹
Sectorul 1, lucrări puține, dar la un standard bun
Cel mai bogat sector al Capitalei a reușit să finalizeze 27 de corpuri de clădire, pentru 14 000 de elevi. Tâmplăria este integral din aluminiu-compozit, iar două licee au pompe de căldură aer-apă și baterii Li-Ion de 30 kWh pentru vârfurile de consum. Clădirile noi ating clase energetice A și chiar A+, dar programul avansează lent.
Sectorul 2, start mai lent, dar cu perspective
Sectorul 2 a finalizat 19 clădiri, toate finanțate european, acoperind aproximativ 10 000 de locuri. S-a optat pentru recuperatoare descentralizate, mai ieftine, și pentru panouri solare la nivel de 10-15 kW, suficiente pentru iluminat. Economiile de energie ajung la 38–40 %. Alte zece clădiri au contract de execuție, începerea lucrărilor fiind condiționată de obținerea avizului ISU pentru mansardă.
Sectorul 3 - cel mai performant de până acum
Sectorul condus de Robert Negoiță a obținut în 2023 o finanțare europeană de aproximativ 91 mil. €. Până la începutul lui 2025 s-au recepționat 49 de corpuri de clădire, școli, grădinițe și creșe, care deservesc peste 25.000 de copii și continuă investițiile. Fiecare clădire are pereți și acoperiș căptușiți cu vată bazaltică, ferestre „warm edge” cu triplu vitraj, ventilație mecanică cu recuperare rotativă și panouri fotovoltaice dimensionate să acopere iluminatul și serverele IT. Primăria raportează economii de 55-60 % la energie primară și o scădere medie de 10 dB la zgomotul exterior.
Sectorul 4, investiții cu finanțare PNRR
Pe baza unei finanțări de 1,2 miliarde lei (din care jumătate vine din PNRR), sectorul a modernizat până acum 30 de clădiri. Primele rapoarte indică economii de 40–45 % la energie și montarea parțială a panourilor fotovoltaice pe corpurile mari. Ventilația mecanică a fost introdusă doar în sălile care depășeau limitele de CO₂ la audit. Aproximativ 17.500 de elevi beneficiază de lucrările de modernizare.
Sectoarele 5 și 6, proiecte încă pe hârtie
Sectorul 6 a anunțat finanțare pentru 18 clădiri prin PNRR, însă majoritatea sunt încă în proiectare. Doar trei clădiri, două grădinițe și un corp de liceu, au trecut de 50 % execuție. Sectorul 5 a aprobat documentațiile pentru primele șapte școli, cu accent pe consolidare + renovare energetică, dar lucrurile se mișcă extrem de greu.
Ce mai lipsește până la termenul european 2030
Directivele europene revizuite cer ca toate clădirile publice să atingă standard nZEB în următorii cinci ani. Bucureștiul are aproape 460 de unități de învățământ; cu 150 modernizate sau în lucru, rămân două treimi de acoperit în următorii ani. Sectorul 3 a arătat cum arată un plan concret, Sectorul 4 vine tare din urmă, în timp ce restul administrațiilor încă își reglează strategiile de investiții în unitățile de învățământ. E nevoie de un ritm susținut de lucru în anii următori pentru toate administrațiile din București dacă vrem să nu ratăm nici această bornă.