Sfânta Parascheva este sărbătoare cu cruce roșie, marcată în fiecare an pe 14 octombrie, în calendarul ortodox, iar pentru credincioșii din România această zi are o semnificație deosebită. Cunoscută drept Ocrotitoarea Moldovei, Sfânta Cuvioasă Parascheva atrage anual zeci de mii de pelerini la Iași, unde se află moaștele sale.
În 2026, pelerinajul de la Catedrala Mitropolitană se desfășoară în perioada 8-15 octombrie, iar credincioșii se pot închina atât la moaștele sfintei, cât și la cele ale Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria, aduse la Iași cu prilejul sărbătorii. Sfânta Liturghie din ziua hramului va fi oficiată miercuri, 14 octombrie, începând cu ora 9:00.
Cine a fost Sf. Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea și s-a născut în localitatea Epivata, în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin.
Potrivit tradiției bisericești, a provenit dintr-o familie înstărită și evlavioasă. Încă din copilărie a fost preocupată de rugăciune, post și milostenie. La vârsta de aproximativ 10 ani, după ce a auzit în biserică îndemnul lui Hristos adresat tânărului bogat de a renunța la averi și de a-L urma, a început să-și manifeste dorința de a duce o viață dedicată credinței.
După moartea părinților, Parascheva și-a împărțit partea de moștenire săracilor, alegând o viață de nevoință. A mers mai întâi la Constantinopol, apoi a călătorit în Țara Sfântă, unde s-a retras într-o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului. Acolo a petrecut ani în rugăciune și asceză.
I se mai spune și Sfânta Vineri
Potrivit relatărilor bisericești, la îndemnul primit în urma unei descoperiri dumnezeiești, s-a întors în ținuturile natale. A murit la o vârstă tânără, în jurul vârstei de 27 de ani, și a fost înmormântată în apropierea localității natale.
După mai mulți ani, trupul său a fost descoperit neputrezit, iar tradiția ortodoxă consemnează că moaștele sale au devenit loc de pelerinaj pentru credincioșii care îi cereau ajutorul.
Sfânta Parascheva este cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Vineri și este cinstită în special pentru exemplul de credință, smerenie, milostenie și renunțare la bunurile lumești.
Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește în fiecare an pe 14 octombrie
Cum au ajuns moaștele Ei la Iași
Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au ajuns în Moldova în anul 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu. Înainte de a fi aduse la Iași, acestea se aflau la Constantinopol, după ce fuseseră mutate de-a lungul timpului în mai multe locuri.
Potrivit istoriei bisericești, în anul 1235, moaștele au fost transferate la Târnovo, în Bulgaria, în timpul împăratului Ioan Asan al II-lea. Ulterior, au ajuns la Belgrad, iar după cucerirea orașului de către otomani, în 1521, au fost duse la Constantinopol.
În secolul al XVII-lea, domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, a contribuit la achitarea datoriilor Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Drept recunoștință, Patriarhul Partenie I a hotărât ca moaștele Sfintei Parascheva să fie oferite Moldovei.
Acestea au fost aduse pe mare, la bordul unei corăbii, în anul 1641. După sosirea la Galați, au fost transportate la Iași, unde au fost întâmpinate de domnitorul Vasile Lupu, de mitropolitul Varlaam, de alți ierarhi și de numeroși credincioși.
La 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, ctitorită de Vasile Lupu. Au rămas acolo până în 1884, când au fost mutate temporar în paraclisul mănăstirii, în contextul lucrărilor de restaurare.
În anul 1887, moaștele au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi.
De atunci, Iașiul a devenit unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj ortodox din România, iar sărbătoarea din 14 octombrie adună credincioși din toate regiunile țării și din străinătate.
Pelerinaj la Catedrala Mitropolitană din Iași
Pelerinajul dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva este unul dintre cele mai importante evenimente religioase organizate anual în România. Credincioșii vin la Iași pentru a se închina la moaștele sfintei, pentru a participa la slujbe și pentru a se ruga pentru sănătate, ajutor și liniște sufletească.
În 2026, manifestările religioase se desfășoară între 8 și 15 octombrie. Un element deosebit al ediției din acest an este posibilitatea de a cinsti, alături de moaștele Sfintei Parascheva, și moaștele Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria, potrivit Basilica.ro.
Programul a început joi, 8 octombrie, cu Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva și procesiunea de scoatere a sfintelor moaște. Acestea au fost așezate într-un baldachin amenajat în apropierea Catedralei Mitropolitane, unde pelerinii se pot închina pe durata manifestărilor.
Duminică, 11 octombrie, a avut loc procesiunea „Calea Sfinților”, în cadrul căreia moaștele Sfintei Parascheva și ale Sfântului Paisie de la Sihăstria au fost purtate pe străzile Iașiului. Potrivit agenției de știri Basilica.ro, evenimentul a adunat peste 30.000 de participanți.
Momentul central al sărbătorii va avea loc miercuri, 14 octombrie. Sfânta Liturghie va începe la ora 9:00 și va fi oficiată pe un podium amplasat în apropierea Pietonalului Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane.
Pentru credincioșii care nu vor putea ajunge în apropierea podiumului, slujba va putea fi urmărită pe ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe zone.
Moaștele vor rămâne la baldachin până joi, 15 octombrie, când sunt programate să fie readuse în catedrală.
Pe durata pelerinajului, credincioșii pot solicita informații la numerele de telefon 0757.57.91.00 și 0757.033.466.
Alte tradiții de Sf. Parascheva
Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este legată atât de practicile religioase ale Bisericii Ortodoxe, cât și de tradițiile populare păstrate în diferite regiuni ale țării.
Pelerinajul și rugăciunea reprezintă principalele forme de cinstire a sfintei. Credincioșii merg la Iași pentru a se închina la moaște, participă la Sfânta Liturghie și rostesc rugăciuni prin care cer ajutor pentru ei și pentru familiile lor. Pentru mulți pelerini, această călătorie este un prilej de reculegere, de întărire a credinței și de apropiere de comunitatea religioasă.
Milostenia și ajutorarea celor aflați în nevoie sunt alte gesturi asociate cu semnificația sărbătorii. Ele amintesc de exemplul Sfintei Parascheva, care, potrivit tradiției bisericești, și-a împărțit averea săracilor și a ales o viață dedicată rugăciunii și slujirii lui Dumnezeu.
În tradiția populară, ziua de 14 octombrie este cunoscută și ca Sfânta Vineri. În calendarul tradițional al satelor, această perioadă de toamnă este asociată cu schimbarea vremii și apropierea sezonului rece. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta și nu trebuie confundate cu rânduielile liturgice ale Bisericii.
Semnificația religioasă a sărbătorii rămâne însă legată de exemplul de viață al Cuvioasei Parascheva: credința, smerenia, rugăciunea și grija față de cei săraci și aflați în suferință.