Ce se întâmplă în creierul unui copil care pare să învețe mai repede și să înțeleagă lucruri complicate fără efort? Răspunsurile ar putea veni dintr-un studiu lansat acum în România de fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Institutul BrainMap neuroscience.
Psihologul Gabriela Maalouf a explicat, în cadrul rubricii Sfat de sănătate, faptul că studiul merge mult dincolo de testele clasice de inteligență. „Nu mai validează, așa cum au fost cercetările făcute până în acest moment, doar prin teste standardizate, în care vedem doar coeficientul de inteligență sau rezultatele academice. Și atunci vine și cu un test psihologic computerizat, ca să valideze și social, și psiho-emoțional”, a spus aceasta.
În cadrul cercetării se realizează, totodată, şi o encefalogramă cantitativă care arată cum funcționează creierul. "Vedem toate ariile creierului și să vedem care e factorul comun, până la urmă, al acestor tineri. Este vorba despre tinerii din campania 100 de tineri pentru dezvoltarea României, deja cunoscuți pentru performanțele lor în artă, leadership, tehnologie și inovație.
Mai mult decât atât, specialiştii urmăresc atât factorii neurocognitivi, cât și pe cei psiho-emoționali. „La niște valori pentru ambiție și voință ne așteptam, dar nu neapărat la perseverență. De ce? Pentru că nu perseverează dacă simt că drumul nu este cel corect. Deci au această inteligență și maturitate emoțională: să am voință, să am emoție, dar să știu pe ce drum să perseverez”, a mai explicat psihologul.
În plus, tinerii obțin scoruri ridicate la toleranța la idei contrare. „Asta arată maturitate emoțională, adică nu se supără repede, iar dacă nu le iese ceva, înțeleg care-i disciplina, cum să se conformeze, să se adapteze, astfel încât drumul lor să fie unul foarte clar.”
Rezultatele preliminare ar putea sta la baza unor programe educaționale realizate atât pentru copiii cu potențial înalt, cât și pentru toți elevii din România. „Sunt deja niște factori care se văd și foarte frumos, niște factori replicabili, adică noi o să putem să construim programe pentru acești copii, pentru a le potența abilitățile pe care le au deja, dar și pentru marea majoritate, astfel încât să poată să facă și ei performanță”, subliniază psihologul.
Testele pot fi realizate încă de la vârsta școlară. „De la orice vârstă, adică de când te înțelegi cu copilul, dar mai degrabă de când intră la școală”, a mai precizat psihologul.
Psihologul a mai vorbit şi despre nişte exemple de exerciții simple care dezvoltă toleranța la frustrare și decizii rapide. „Dacă ne jucăm cu o pereche de șosete, adică aruncăm o pereche de șosete de la unul la altul fără să știm direcția, la fel crește rezistența la frustrare, dar și activează luarea de decizii mai rapide.”
Studiul vine într-un context în care cercetările asupra performanței cognitive capătă o miză globală. La nivel internațional, aproximativ 3–5% dintre tineri sunt considerați „cu potențial înalt”, potrivit datelor UNESCO, însă doar o mică parte dintre ei beneficiază de programe adaptate nevoilor lor cognitive și emoționale. În România, estimările specialiștilor arată că peste 150.000 de copii ar putea fi încadrați în această categorie, însă sistemul educațional nu dispune de instrumente științifice care să îi identifice corect.