Sub centrul orașului San Francisco se află epavele a aproximativ 40 până la 60 de nave din perioada Goanei după Aur. Echipajele au abandonat sute de ambarcațiuni pentru a căuta aur, iar orașul a umplut în cele din urmă vechiul port cu pământ și a construit străzi și clădiri peste ele.
Ani la rând, un arheolog din Oakland a mâncat dim sum într-un restaurant din Financial District, de aproximativ o sută de ori, după propriul său calcul, întrebându-se ce se afla sub masa lui. În septembrie 2001, restaurantul a fost demolat pentru a face loc unui hotel cu 11 etaje, iar Allen Pastron nu a mai trebuit să se întrebe. Echipele care săpau pentru fundație au dat peste lemn de stejar. Mai întâi au ieșit din nisipul umed 12 metri din coca navei, apoi a fost descoperită și restul ambarcațiunii. „General Harrison” era o navă de transport de 409 tone construită în Newburyport în 1840, după cum relata San Francisco Chronicle de la marginea excavării. Nava se afla sub oraș încă din 1851, scrie Space Daily.
Golful San Francisco ajungea odinioară până la Montgomery Street, iar aproape tot terenul aflat la est de această linie este format din pământ adus peste apă, cu nave îngropate în interior.
De ce nu s-au mai întors navele acasă
Potrivit Chronicle, aproximativ 62.000 de căutători de avere au sosit pe mare între 1849 și 1850, iar portul s-a blocat. Căpitanii nu găseau marfă pentru călătoria de întoarcere, pasageri dispuși să plătească și, adesea, nici măcar echipaje, deoarece marinarii coborau de pe nave imediat ce ancora era aruncată.
Numărul ambarcațiunilor ancorate a ajuns la aproape 1.000. Într-un articol publicat în National Geographic, Greg Miller descria ceea ce istoricii au numit o „pădure de catarge” care aglomera Yerba Buena Cove, un golf puțin adânc al cărui țărm ajungea până în zona unde se află astăzi Transamerica Pyramid.
Nu toate navele au fost abandonate în adevăratul sens al cuvântului. Richard Everett, curator al expozițiilor de la San Francisco Maritime National Historical Park, i-a explicat lui Miller că proprietarii plăteau adesea un om care să supravegheze și să întrețină coca navei. Supravegheate sau nu, ambarcațiunile au putrezit.
Navele care au devenit cluburi, depozite, hoteluri
Pe Pacific Street, o scândură ducea odinioară către o gaură tăiată în bordajul unei nave eșuate. Potrivit San Francisco Heritage, gaura a fost făcută de un englez pe nume Joe Anthony, care a deschis în 1851 localul Old Ship Ale House în interiorul navei Arkansas. Descendentul acestui local, Old Ship Saloon, servește și astăzi băuturi la câțiva metri de locul unde a ajuns nava.
Lemnul era rar, iar prelucrarea lui era costisitoare, astfel că portul s-a transformat într-un adevărat depozit de materiale de construcție.
Aproximativ 200 dintre navele aflate într-o stare mai bună au devenit structuri permanente, în special depozite, dar și hoteluri, birouri, săli de licitații, cafenele, o biserică și închisoarea supraaglomerată a orașului. Arheologul maritim James Delgado, intervievat pentru emisiunea Bay Curious a KQED, povestește cazul unui deținut care a desprins ușa închisorii din balamale și a purtat-o în spate, protestând pentru că nu primise mîncare.
Scufundarea unei nave pentru a revendica terenul
Autoritățile vindeau loturi de teren în apă, în golf, cu condiția ca proprietarii să le umple cu pământ. Una dintre cele mai ieftine metode de a transforma aceste suprafețe în teren solid era scufundarea unei nave pe lotul revendicat. Operatorii au dus însă practica și mai departe: noaptea, navigau cu navele peste loturile altor proprietari și le scufundau deschizând dopurile din coca vaselor.
În noaptea de 3 mai 1851, un incendiu devastator s-a extins pe aproximativ 20 de cvartale, a distrus peste 1.000 de clădiri și a mistuit navele din zona portului până la linia de plutire. Nimeni nu s-a grăbit să scoată din apă rămășițele vaselor. Peste ele au fost aruncate nisip și moloz, țărmul a fost împins treptat spre est, iar peste acest nou teren s-a dezvoltat ulterior actualul district financiar.
În Rincon Point, în partea de sud a golfului, funcționa un șantier de recuperare unde Charles Hare și cel puțin 100 de muncitori chinezi demontau nave vechi pentru a recupera alamă, bronz și lemn care putea fi refolosit, potrivit relatărilor lui Miller. Și acest șantier a fost distrus de incendiu. Arheologii au descoperit ulterior șase nave în zonă, surprinse în diferite etape ale dezmembrării. Printre ele se afla și baleniera „Candace”.
Ce găsește orașul atunci când sapă
În 1994, echipele care săpau pentru un tunel al rețelei Muni Metro, în apropiere de capătul străzii Market, au dat direct peste nava Rome. Era o navă cu trei catarge care sosise cu cala plină de bere și carne de porc sărată, apoi fusese scufundată intenționat în 1852, ca parte a unei operațiuni de revendicare a terenului. Era prea mare pentru a fi scoasă și prea incomodă pentru a putea fi ocolită.
Arhiva foto a SFMTA arată că tunelul a fost pur și simplu construit prin partea din față a navei. Astfel, pasagerii liniilor N Judah, K Ingleside și T Third trec zilnic prin epava din perioada Goanei după Aur, fără să ridice privirea din telefoane.
Estimările privind numărul de nave care se mai află sub oraș variază între aproximativ 30 și 60. Este însă o estimare, nu un recensământ. Nimeni nu a excavat întregul district pentru a stabili numărul exact, astfel că harta navelor îngropate a parcului este actualizată pe măsură ce apar noi descoperiri. Cea mai recentă adăugire este o șalupă folosită cândva pentru transportul mărfurilor până la țărm.
„General Harrison” a fost măsurată, desenată și fotografiată, apoi îngropată din nou sub subsolul hotelului.
Lucrările la fundația unei clădiri de lângă Old Ship Saloon, în 2016, au scos la iveală bucăți din coca unei nave despre care se crede că este Arkansas. Arheologii au decis că epavele nu puteau fi scoase în siguranță și au decis să le acopere din nou și să le lase pentru cei care vor săpa acolo în viitor.