Grupul PACE - Întâi România și AUR au depus două moțiuni simple împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, și ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, care vor fi dezbătute și votate luni, în plenul Senatului. Parlamentarii critică „gestionarea politicii de securitate și apărare națională în contextul declarațiilor privind «potențiala desfășurare de trupe românești în Groenlanda»”, în timp ce, la Educație, îl acuză pe Bolojan că „a redus, într-un context inflaționist, «sprijinul social» pentru studenți, accesul la educație devenind «»tot mai dependent» de venitul familiei”. Opoziția a mai depus și o a treia moțiune, împotriva „modului de reprezentare a României în Acordul UE-Mercosur”, scrie Agerpres.
Intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”, moțiunea anunțată din vacanța parlamentară și depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului, este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR și 13 PACE - Întâi România), potrivit Agerpres.
„România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe Flancul estic al NATO, cu responsabilități directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene și stabilitatea regională. În acest context, orice declarație publică privind posibila angajare a forțelor armate române în teatre de operații îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operațional și politic, și nu al unor speculații sau exerciții de comunicare politică. Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calității actului de conducere și comunicare publică în domeniul apărării naționale, ca urmare a declarațiilor și pozițiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea ministrului Radu Miruță, reprezentant al USR”, se arată în textul moțiunii.
Potrivit documentului, „România, ca stat membru NATO și UE, se găsește într-un context geopolitic complex, marcat de o tensiune strategică crescută la nivelul relațiilor transatlantice și între puterile globale, de evoluții incerte în arhitectura de securitate euroatlantică, dar și de discuții la nivelul unor state aliate privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate precum Groenlanda”.
„Ministrul Apărării, Radu Miruță, a emis declarații publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligațiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal și de interoperabilitate cu NATO și UE, așa cum cer standardele diplomatice. Declarațiile publice ale ministrului Radu Miruță sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detașări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT și ulterior supusă votului Parlamentului. În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existența unui mandat NATO sau ONU, precum și impactul asupra capacităților operative ale Armatei Române, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acționat cu o neglijență politică incompatibilă cu funcția deținută. O astfel de conduită contravine principiilor constituționale privind controlul civil asupra armatei și rolul Parlamentului în autorizarea misiunilor externe”, se detaliază în moțiune.
Inițiatorii susțin că moțiunea este determinată „de necesitatea protejării interesului național al României în domeniul apărării și securității, într-un context geopolitic extrem de volatil, în care responsabilitatea decizională și rigoarea strategică sunt esențiale pentru stabilitatea statului”.
„Considerăm inacceptabil ca politica de apărare să fie expusă unor asemenea derapaje și reafirmă faptul că Armata României există pentru a apăra România și cetățenii săi, în primul rând, și nu pentru a fi utilizată în scenarii neclare, prost explicate și insuficient fundamentate strategic. Politica de apărare a României nu poate fi construită pe declarații speculative, formulate în spațiul public înaintea unor analize instituționale riguroase, a unor consultări interinstituționale reale și a unei informări corespunzătoare a Parlamentului. Constituția României stabilește clar rolul Parlamentului în controlul politic asupra angajării forțelor armate, iar acest rol nu poate fi relativizat sau tratat formal”, precizează inițiatorii.
Semnatarii moțiunii consideră că „lipsa oricărei delimitări clare între obligațiile României asumate în cadrul NATO, eventualele misiuni desfășurate sub mandat ONU sau UE și scenariile de tip 'coaliție de voință' creează un precedent periculos”.
„O astfel de ambiguitate strategică afectează credibilitatea statului român și poate genera riscuri operaționale și diplomatice inutile”, susțin ei.
Cei 41 de senatori AUR și PACE - Întâi România își exprimă „dezaprobarea fermă față de modul în care Ministerul Apărării, sub conducerea USR, gestionează un domeniu esențial pentru suveranitatea, siguranța și credibilitatea statului român” și spun, în textul moțiunii simple, că „Armata României nu este un instrument de comunicare politică și nu poate fi utilizată pentru a valida agende ideologice sau pentru a produce capital electoral”.
„Forțele armate reprezintă una dintre puținele instituții care se bucură de încrederea cetățenilor, iar această încredere trebuie protejată prin decizii responsabile și printr-o comunicare publică sobră și riguroasă. (...) România are nevoie de strategie, responsabilitate și competență în domeniul apărării, nu de improvizație politică”, se mai arată în document.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat încă de miercurea trecută că va fi prezent în Parlament la dezbaterea moțiunii.
„AUR și alți colegi din opoziție au decis să transforme un fake news într-o altă moțiune simplă împotriva mea. Motivul? O declarație tehnică corectă despre Groenlanda, scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă. Voi merge în Parlament, așa cum este firesc, din respect pentru instituție și pentru cetățenii care și-au trimis acolo reprezentanții prin vot. Dar le reamintesc inițiatorilor: moțiunea simplă e un instrument democratic important, nu o jucărie de PR ieftin. Să o folosești pe un subiect inventat nu e doar o pierdere de timp, e o formă de dispreț pentru oamenii pe care spui că îi reprezinți”, a spus ministrul Apărării.
Moțiune simplă și la Educație
Și ministrul interimar al Educației, Ilie Bolojan, se confruntă cu o moțiune simplă. El este criticat că a redus, într-un context inflaționist, „sprijinul social” pentru studenți, accesul la educație devenind „tot mai dependent” de venitul familiei, scrie Agerpres.
Intitulată „Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar”, moțiunea, anunțată încă din vacanța parlamentară și depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului, este semnată de 41 de parlametari (28 senatori AUR și 13 PACE - Întâi România).
„În ultimii ani, România a reușit o performanță rară, a vorbit constant despre viitor, în timp ce a tăiat metodic exact din generația care ar trebui să îl construiască. Elevii și studenții sunt invocați în discursuri, dar eliminați din bugete, lăudați în campanii, dar abandonați în politici publice. Sub conducerea ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, educația a intrat într-o zonă periculoasă de austeritate fără protecție, reformă fără sprijin, responsabilitate fără asumare. Ilie Bolojan știe, oficial și documentat, cât costă să fii student în România. Datele publice arată că un student are nevoie de peste 2.000 de lei lunar pentru a putea rămâne în sistemul educațional. Nu pentru confort, nu pentru distracție, ci pentru mâncare, cazare, transport și materiale de studiu. Cu toate acestea (...), bursele acoperă mai puțin de jumătate din necesarul minim, fondurile pentru burse au fost reduse, facilitățile de transport au fost limitate, sprijinul statului este acordat doar nouă luni pe an, de parcă viața ar fi suspendată în vacanță”, se arată în textul moțiunii.
Potrivit inițiatorilor, „diferența dintre cât costă viața și cât oferă statul este împinsă, cu nonșalanță, în spatele studenților și al familiilor lor”.
„Este o politică simplă: știm cât costă educația, dar nu o plătim. Ni se spune că este austeritate, că nu sunt bani, că trebuie strânsă cureaua. Curios este că această curea este strânsă mereu în același loc, pe stomacul studenților. Niciodată pe birocrație, niciodată pe ineficiență, niciodată pe privilegiile administrative. Sub conducerea actuală, educația este tratată ca o cheltuială incomodă, nu ca o investiție strategică. Iar când educația este tăiată, nu se face economie, se face export de inteligență. Abandonul universitar este efect colateral sau politică tacită? Ministerul Educației pare să accepte tacit ideea că unii studenți vor abandona, alții vor pleca din țară, iar restul se vor descurca. Aceasta nu este o strategie, este o renunțare administrativă. Fiecare student care abandonează nu este un cost evitat, ci o pierdere pentru stat. Fiecare tânăr care pleacă nu este mobilitate europeană, ci eșec național”, se detaliază în moțiune.
Semnatarii punctează că, deși premierul Ilie Bolojan este ministru interimar al Educației, „studenții care sunt afectați de aceste politici nu sunt interimari, pierd ani de viață, nu mandate”.
„Interimatul nu este o scuză pentru lipsa de viziune, nu este un certificat de imunitate politică, nu suspendă responsabilitatea față de o generație întreagă. Educația este guvernată ca o problemă contabilă. În educație, cifrele pot arăta bine exact atunci când lucrurile merg prost. Când studenții abandonează, bugetul se echilibrează, când tinerii pleacă, presiunea dispare, când sărăcia devine normalitate, statistica arată stabilitate. Aceasta nu este guvernare, este administrarea declinului cu rapoarte frumos ambalate. Senatul României constată că sub mandatul ministrului interimar al Educației, domnul Ilie-Gavril Bolojan, studenții au fost tratați ca variabilă de ajustare bugetară. Sprijinul social pentru educație a fost redus într-un context inflaționist, accesul la educație a devenit tot mai dependent de venitul familiei, iar viitorul a fost amânat în numele prezentului contabil”, susțin cei 41 de senatori ai Opoziției semnatari ai documentului.
În opinia acestora, deși moțiunea nu produce demisii automate, „produce responsabilitate politică”.
„Grupul de senatori PACE Întâi - România solicită recunoașterea oficială a costurilor reale ale vieții de student, reanalizarea urgentă a sistemului de burse și facilități, introducerea unui mecanism de protecție socială pentru studenții vulnerabili, încetarea politicilor de austeritate aplicate educației fără măsuri compensatorii, numirea unui ministru al Educației cu mandat deplin și viziune pe termen lung. PACE Întâi - România își exprimă dezacordul ferm față de modul în care este gestionată Educația sub conducerea ministrului interimar Ilie Bolojan și avertizează că o generație pierdută nu se recuperează prin comunicate de presă”, se mai transmite în document.
Moţiune simplă împotriva modului de reprezentare a României în Acordul UE-Mercosur
O a treia moțiune, prin care este criticat modul în care Guvernul a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE - Mercosur, va fi dezbătută şi votată tot luni în plenul Senatului, mai transmite sursa citată.
Intitulată „Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese”, moţiunea este iniţiată de 47 de senatori ai Opoziţiei (28 AUR, 13 PACE - Întâi România şi şase neafiliaţi)
Semnatarii critică „excluderea consultării Parlamentului în procesul care a dus la angajarea într-un acord strategic de dimensiunea Mercosur-ului”.
„Conform Legii nr. 373/2013 privind cooperarea între Parlament şi Guvern în afaceri europene, Guvernul are obligaţia de a informa Parlamentul şi de a transmite mandatul de negociere către comisiile de specialitate, în baza cărora Legislativul trebuia să emită o opinie. (...) Conform articolului 91 din Constituţie (având în vedere că acordul UE-Mercosur are un caracter mixt - şi economic, dar şi politic, care nu este de competenţa exclusivă a Bruxelles-ului), acest acord va trebui ratificat de Parlament, lucru care nu este deloc evident că se doreşte. Susţinerea acordului UE-Mercosur a driblat dezbaterea parlamentară. Nu am fost chemaţi să discutăm nici oportunitatea, nici condiţiile sau limitele unei asemenea susţineri, ceea ce a permis Guvernului să construiască un mandat informal, transmis prin Ministerul Afacerilor Externe către reprezentantul României în COREPER II. O decizie cu impact major asupra agriculturii şi industriei a fost mutată din spaţiul deliberării politice în cel al procedurii administrative”, se mai arată în moţiune.
Senatorii opoziţiei explică efectele „expunerii României la o competiţie directă cu state precum Brazilia, Uruguay sau Argentina, unde energia industrială este subvenţionată masiv, iar certificatele de carbon reprezintă o necunoscută, care va conduce la închiderea relativ rapidă a producţiei din România”.
„Ţara noastră încă are capacitatea de a produce bunuri complexe, însă, pe fondul costurilor energetice disproporţionate, vom pierde această oportunitate şi vom ajunge o naţiune lipsită de suveranitate economică. În ceea ce priveşte producătorii, relocarea către pieţele din Asia de Sud-Est sau Africa de Nord va fi pasul cel mai la îndemână şi de înţeles. De aceea, domnule prim-ministru, când costul energiei este de 3 sau chiar 4 ori mai mare decât în ţările cu care vreţi să "ne puneţi împreună", logica vă contrazice: rezultatul nu are cum să fie dezvoltarea, ci autodistrugerea pe fondul unei concurenţe neloiale. Când marii producători europeni vor alege furnizori de materiale prime din America Latină, fabricile din România vor deveni monumente ale dezindustrializării”, se detaliază în textul moţiunii.
Iniţiatorii moţiunii susţin că „Acordul UE-Mercosur rămâne un acord structural asimetric, care favorizează economiile puternic industrializate şi loveşte direct statele cu sectoare vulnerabile”.
„România se află exact în această categorie. Cine câştigă din acest acord? Industria altora. Cine pierde? Fermierul român, producătorul mic şi agricultura românească. Având în vedere toate cele expuse anterior, solicităm Guvernului şi tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice deţinătoare să facă publice, de îndată, toate actele şi documentele care au format poziţia României de susţinere a acordurilor Mercosur, inclusiv cele prin care s-au mandatat reprezentanţii naţionali în organismele Uniunii Europene, precum şi cele prin care au fost validate deciziile privitoare la aceste acorduri”, se transmite în moţiune.
Cele trei moțiuni vor fi dezbătute și votate luni, fiecăreia fiindu-i rezervate câte 45 de minute.