Consiliul UE s-a reunit, marți, la nivel de miniștri de interne, pentru a găsi soluții la criza migranților din Ceuta, exclava spaniolă din Africa prin care au pătruns, la sfârșitul săptămânii trecute, zeci de mii de migranți ilegali. Ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, și-a informat omologii europeni cu privire la măsurile luate de guvernul de la Madrid pentru soluționarea crizei și a dat asigurări că spațiul Schengen nu este „compromis” după incident. Miniștrii europeni au vorbit și de interferențele externe, acuzând că au existat operațiuni de manipulare promovate de state străine pentru a profita de pe urma crizei.
„Spațiul Schengen nu s-a aflat niciodată în pericol, nici măcar într-un pericol minim”, a declarat ministrul spaniol. Aceasta a fost și concluzia celorlalți miniștri după discuția de la reuniune. Miniștrii europeni au „convenit” că spațiul Schengen „nu reprezintă problema”, ci „mai degrabă soluția”, a declarat pentru BFMTV, ministrul de interne francez, Laurent Nunez.
„S-a amintit că exclava Ceuta este supusă unor reguli speciale în cadrul spațiului Schengen, deoarece există controale foarte stricte (...) Toate statele au recunoscut că niciun migrant nu a pătruns pe continent”, a continuat el.
Cel puțin 72.000 de migranți au intrat ilegal săptămâna trecută în exclava spaniolă Ceuta, dintre care 70.000 s-au întors deja în Maroc, a precizat ministrul spaniol.
Interferențe străine
Potrivit lui Laurent Nunez, toți participanții au „deplâns faptul că, profitând de circulația unor imagini” despre criza din Ceuta, „au existat mai multe operațiuni de manipulare informațională din partea unor state străine, care au folosit aceste imagini pentru a critica politica Uniunii Europene de gestionare a migrației și pentru a încerca să dezbine statele membre”.
Precizând că „niciun stat membru nu are de câștigat de pe urma dezbinării și că toate au de câștigat de pe urma solidarității”, ministrul francez a afirmat că mesajele transmise în timpul videoconferinței au fost, „din acest punct de vedere, foarte liniștitoare” și au exprimat „o solidaritate puternică”.
„Toate statele membre, fără nicio excepție, și-au exprimat solidaritatea cu Spania. Au salutat modul în care guvernul spaniol a gestionat situația”, precum și „cooperarea remarcabilă cu Marocul”, a mai spus el.
Săptămâna trecută, după criza din Ceuta, în timpul căreia cel puțin 72 de migranți au murit de partea spaniolă și cel puțin 11 de partea marocană, 22 de lideri ai UE, printre care cei din Italia, Danemarca, Germania și Ungaria, au cerut într-o scrisoare comună ca Europa să își mențină politica fermă în domeniul imigrației.
Franța nu s-a alăturat scrisorii, redactată ca răspuns la un mesaj al prim-ministrului spaniol, Pedro Sanchez. Guvernul acestuia susține o abordare mai deschisă în domeniul migrației și criticase atitudinea „egoistă” a mai multor țări, printre care Italia, care ceruseră excluderea Spaniei din spațiul Schengen, zona europeană de liberă circulație.
Danemarca, una dintre autorii scrisorii, mulțumită de măsurile luate
Danemarca, care a avansat ipoteza unei posibile suspendări a cooperării Schengen cu Spania, şi-a exprimat satisfacţia, marţi, privind măsurile luate de Spania.
„Sunt foarte mulţumit că Spania a reacţionat rapid, în special desfăşurând poliţia şi armata, şi că numeroşi migranţi sunt deja returnaţi în Maroc”, a spus ministrul danez al imigraţiei şi integrării, Morten Bodskov.
„Dar aceste evenimente arată că este absolut esenţial să păstrăm controlul frontierelor UE”, a adăugat el, într-un comunicat, la finalul reuniunii, convocate la solicitarea Italiei şi a Danemarcei cu susţinerea altor 20 de ţări.
Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a declarat, vineri, că UE ar trebui să ia în calcul suspendarea cooperării cu Spania în domeniul Schengen, susținând poziția radicală a Giorgiei Meloni. A doua zi, 22 de şefi de stat şi de guvern au cerut discuţii „de urgenţă” pentru e evalua situaţia din Ceuta.
Participanţii la reuniune au exprimat „o susţinere extinsă” pentru propunerile Danemarcei vizând întărirea controlului asupra frontierelor externe ale UE, a spus Bodskov.
Danemarca vrea ca agenției FRONTEX să i se permită să desfăşoare mai repede efective şi material, să amelioreze supravegherea şi anticiparea fluxurilor migratorii, să ajute ţările de tranzit să blocheze aceste fluxuri, să condiţioneze mai mult ajutorul pentru dezvoltare de aceste eforturi, să analizeze starea frontierelor externe ale UE.
„Imigraţia necontrolată constituie o ameninţare pentru Europa şi Danemarca”, a mai spus Bodskov.
„Ţine deci colectiv de ţările europene să securizeze frontierele externe şi să întărească cooperarea cu ţările din vecinătatea noastră, pentru ca mai puţine persoane să fugă spre Europa”, a spus el.