Turcia cere ca Marea Neagră să nu devină un nou front de război, în contextul intensificării atacurilor rusești și ucrainene
Publicat acum 1 ora si 4 minute
Republica Moldova ar putea fi decuplată de Ucraina în procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, au declarat surse diplomatice din cadrul UE pentru publicația Rapporteur.
„Văd cu adevărat că am putea avea cel puțin două sau trei noi state membre până în 2030 – dacă își fac temele,” a spus joi Marta Kos, comisarul UE pentru extindere.
„Două sau trei”: Muntenegru și Albania sunt primele două țări pe care Marta Kos le are în vedere pentru aderare, a notat Rapporteur.
Întrebarea e legată de „cine va fi al treilea” stat care ar putea adera la UE până în 2030? Până acum, Kievul și Chișinăul au fost tratate împreună, „la pachet” în negocierile pentru aderare.
Tot joi, Ungaria a anunțat va ridica veto-ul asupra a două blocuri de negocieri pentru aderarea Ucrainei în UE. Deblocarea negocierilor de aderare ale Kievului a fost condiționată de Budapesta de adoptarea, în parlamentul ucrainean, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ.
Ridicarea, de către Ungaria, a veto-ului privind aderarea Ucrainei în Uniunea Europeană facilitează, totodată, avansarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova, în condițiile în care cele două țări candidate rămân „cuplate” în acest proces de aderare.
Comisarul UE pentru extindere: Republica Moldova este „cel mai bun elev din clasă”
Și totuși, în spatele ușilor închise, dispoziția se schimbă: mai mulți diplomați ai UE au precizat, sub anonimat, pentru Rapporteur, că decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare nu mai e văzută acum ca o chestiune de „dacă”, ci de „când”.
„Nimeni serios nu crede că Ucraina va fi membră a UE până la sfârșitul deceniului, dacă se va mai întâmpla asta vreodată. Ar trebui să încetăm să mai păcălim Kievul”, a spus unul dintre diplomați citați de Rapporteur. În schimb, diplomații europeni susțin că există alte modalități mai bune de ajuta Ucraina, „cum ar fi NATO și sprijinul militar” acordat Kievului în războiul cu Rusia.
Alt diplomat UE a susținut că, pur și simplu, „nu ar fi corect” ca Republica Moldova „să fie trasă înapoi”, dacă Ucraina - din orice fel de motiv - nu avansează în negocierile de aderare.
În același timp, un al treilea diplomat a menționat îngrijorările legate de posibilitatea ca Republica Moldova să cadă victimă operațiunilor de influență și dezinformare ale Rusiei, dacă negocierile pentru aderarea la UE nu avansează.
Republica Moldova se numără printre cele patru ţări candidate care înregistrează cele mai importante progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, alături de Muntenegru, Albania şi Ucraina, declara recent comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Oficialul european a apreciat în mod special ritmul reformelor din Republica Moldova, pe care a numit-o „cel mai bun elev din clasa mea”.
Tot Marta Kos, a spus, zilele trecute că Moldova „avansează într-un ritm impresionant pe calea aderării la Uniunea Europeană, iar autorităţile de la Chişinău pot conta în continuare pe sprijinul UE”. În același timp, Comisia Europeană a transferat Chişinăului a treia tranşă din Planul de creştere, în valoare de 157 de milioane de euro, după ce a evaluat că sunt îndeplinite 18 reforme în domenii precum economia, piaţa muncii, energia şi buna guvernare.