Antena 3 CNN Mediu Un bărbat care a început să planteze copaci acum 40 de ani pe un teren arid a crescut între timp o pădure de 52 ha, plină de animale

Un bărbat care a început să planteze copaci acum 40 de ani pe un teren arid a crescut între timp o pădure de 52 ha, plină de animale

D.C.
4 minute de citit Publicat la 07:00 21 Iul 2026 Modificat la 11:49 21 Iul 2026
Jadav „Molai” Payeng a plantat zilnic, ultimii 40 de ani, arbori pe terenuri aride și afectate de eroziune FOTO: Instagram/ forestmanofindia

Zeci de ani la rând, un bărbat a plantat copaci pe o întindere vastă de nisip din albia râului Brahmaputra, în India, iar la început părea că totul e în zadar. Dar Jadav „Molai” Payeng s-a încăpățânat să planteze zilnic arbori pe terenuri aride, afectate de eroziune și de schimbarea cursului râului. 

În spatele efortului său nu exista vreo campanie sau vreun ONG, și nici mulțumiri ori vreo garanție că puieții vor supraviețui. În ciuda condițiilor dificile, a continuat să planteze sezon după sezon, convins că acțiunile mici puteau, treptat, să refacă un peisaj degradat și să creeze un habitat sigur în care fauna să se poată întoarce și să prospere din nou, relatează Times Of India.

Ani mai târziu, peisajul pustiu s-a transformat într-o pădure înfloritoare, care adăpostește păsări, animale și diverse specii de plante.

Povestea „Omului-Pădure” al Indiei este acum cunoscută în toată lumea, iar el primește, în sfârșit, recunoștința pe care o merită.

Realizarea sa extraordinară continuă să inspire eforturi de conservare în întreaga lume și demonstrează că și voința unei singure persoane poate reface ecosisteme întregi și proteja biodiversitatea pentru generațiile viitoare.

Cum a început Jadav Payeng să planteze copaci și a creat o pădure pe insula Majuli

Legătura lui Payeng cu natura datează din copilărie, când își petrecea zilele în Majuli, insula fluvială din Assam.

Pe când era adolescent, a fost martorul unui eveniment care l-a impresionat profund. Mai mulți șerpi au murit din cauza expunerii la temperaturile ridicate, pe o porțiune de teren complet lipsită de vegetație.

S-a întrebat de ce mediul era atât de vulnerabil. Pentru o perioadă foarte lungă, Majuli s-a confruntat cu probleme cauzate de curenții puternici ai râului Brahmaputra, care au distrus treptat teritoriul insulei. Payeng a considerat inacceptabil să stea pur și simplu și să privească natura cum este distrusă.

Potrivit publicației OneEarth, în 1979 a început să planteze copaci. A plantat puieți mici în pământul uscat și a avut grijă de ei în ficare zi. Această activitate a continuat timp de mulți ani. Nu exista nicio certitudine că plantele vor supraviețui, însă plantarea copacilor a devenit o parte obișnuită a vieții sale.

La început, viitoarea pădure era un soi de poiană și puieți răzleți pe o porțiune aridă și instabilă de teren. Cu timpul, copacii au creat condiții pentru ca alte plante să crească, permițând zonei să se dezvolte într-un ecosistem mult mai extins.

Cum au schimbat copacii lui Jadav Payeng peisajul din Majuli

Pădurea creată de Payeng s-a întins pe 52 de hectare de teren din Majuli. La început formată din bambus și plante mici, pădurea s-a dezvoltat într-o zonă densă, cu numeroase tipuri de plante.

Pe măsură ce pădurea a devenit tot mai densă, numeroase animale sălbatice au început să se întoarcă în zonă. În pădure trăiesc multe păsări și animale, printre care căprioare, rinoceri și alte specii. Se știe, de asemenea, că elefanții din regiune vizitează zona o dată pe an.

Acest lucru a fost foarte important, întrucât zona din jurul insulei Majuli a fost mereu plină de incertitudini. Râul Brahmaputra își schimbă constant cursul, iar Majuli s-a confruntat de-a lungul anilor cu eroziunea. Pădurea a acționat ca un loc sigur pentru sol, plante și animale.

Munca lui Payeng nu a presupus crearea unei păduri planificate în sensul tradițional. În schimb, aceasta s-a dezvoltat lent, de-a lungul anilor, prin plantarea copacilor și lăsând natura să-și urmeze propriul curs.

Cum a devenit Jadav Payeng cunoscut drept „Omul-Pădure” al Indiei

Timp de mulți ani, puțini oameni din afara satului său au știut despre munca lui Payeng. Acest lucru s-a schimbat în 2007, când fotograful și jurnalistul Jitu Kalita a descoperit pădurea în timp ce făcea un reportaj pe insula Majuli.

Descoperirea a atras atenția în toată țara asupra unui om care petrecuse zeci de ani lucrând în mare parte singur. Poveștile despre parcursul său neobișnuit s-au răspândit în întreaga Indie, iar Payeng a devenit cunoscut drept „Omul-Pădure al Indiei”.

Eforturile sale i-au adus ulterior mai multe distincții, inclusiv Padma Shri, una dintre cele mai înalte distincții civile ale Indiei. De asemenea, a fost invitat să vorbească despre experiența lui pe scene internaționale, împărtășindu-și opiniile despre conservarea naturii și importanța refacerii ecosistemelor degradate.

În ciuda atenției primite, Payeng a continuat să-și descrie munca în termeni simpli, iar plantarea copacilor a rămas pentru el o responsabilitate zilnică.

Pădurea numită după Molai

Pădurea creată prin eforturile lui Payeng este cunoscută astăzi sub numele de Pădurea Molai, denumită astfel după porecla lui. A devenit un simbol al modului în care eforturile individuale de conservare pot modela peisaje de-a lungul unor perioade îndelungate.

Povestea lui a ajuns și mai departe și a inspirat cărți, documentare și materiale educaționale axate pe ecologie și conservarea naturii. Vizitatorii care ajung în Majuli caută adesea pădurea pentru a vedea rezultatele deceniilor de plantare.

 

Etichete: padure India ecosisteme
Citește mai multe din Mediu
» Citește mai multe din Mediu
TOP articole