Primele două sisteme de apărare antiaeriană modernizate de Rheinmetall pentru Armata Română nu au trecut testele de recepție. Ele trebuiau livrate pe 15 aprilie 2026, dar nici acum nu au ajuns în țară, arată un document al Ministerului Apărării, consultat de G4Media. Nicușor Dan a declarat, la Antena 3 CNN, că astfel de lucruri „se mai întâmplă”, dar ele pot fi corectate. Președintele a mai spus că sistemele care au picat testele de recepție nu au fost achiziționate prin programul SAFE.
Compania germană și-a asumat înlocuirea subsistemelor care nu corespund. Ministerul Apărării i-a aplicat penalități pentru întârziere, iar noul termen de livrare comunicat de furnizor este luna septembrie 2026.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, Nicușor Dan a declarat:
„Se mai întâmplă. E o procedură de rcepție care se poate corecta. Din câte înțeleg nu este pe programul SAFE, este o achiziție anterioară a statului român. Se întâmplă lucrurile astea”.
Un contract de 328 de milioane de euro
România a trimis la modernizare, la începutul lui 2024, patru sisteme antiaeriene Oerlikon GDF 103, cu un total de 24 de tunuri. Scopul era transformarea lor în sisteme capabile să doboare drone, rachete și proiectile de mici dimensiuni.
Contractul-cadru, în valoare de 328 de milioane de euro, a fost atribuit în decembrie 2023 de compania Romtehnica firmei Rheinmetall Landsysteme GmbH.
Potrivit G4Media, contractul a fost negociat fără publicarea prealabilă a unui anunț. Programul este derulat de Statul Major al Forțelor Terestre.
Fiecare dintre cele patru sisteme urma să primească șase tunuri gemene de 35 mm Oerlikon GDF009 TREO, un sistem de conducere a focului Oerlikon Skymaster, un radar X-TAR3D, un sistem automat de încărcare și alte componente.
Contractul a fost împărțit în două etape. Primele două sisteme, adică 12 tunuri, au o valoare de 166 de milioane de euro și trebuiau livrate în 24 de luni. Celelalte două, în valoare de 162 de milioane de euro, au termen de 36 de luni.
„Modernizarea sistemelor include, dar fără a se limita la acestea, furnizarea de radare de descoperire și puncte de comandă de nivel de baterie moderne, precum și integrarea de radare de urmărire și sisteme electronooptice de înaltă tehnologie. Conform contractelor semnate, termenul de livrare pentru primele 2 sisteme modernizate a fost 15 aprilie 2026, iar pentru celelalte 2 sisteme modernizate termenul de livrare este 20 decembrie 2026”, se arată în documentele MApN.
Ce înseamnă capabilitatea C-RAM
Modernizarea le aduce tunurilor românești capabilități C-RAM, de la Counter-Rocket, Artillery and Mortar. Asta înseamnă că aceste sisteme devin capabile să detecteze, să urmărească și să intercepteze rachete și proiectile care se apropie de obiectivele pe care le apără.
Ministerul Apărării a explicat pentru G4Media ce pot face aceste sisteme: „Sistemele de artilerie antiaeriană OERLIKON cu capabilități C-RAM asigură, în mod integrat cu alte sisteme sau independent, apărarea antiaeriană a forțelor și a elementelor de infrastructură desemnate împotriva cercetării/supravegherii și a loviturilor din aer, pentru asigurarea libertății de acțiune a forțelor sprijinite. Sistemul deține capacitatea de detecție, neutralizare și suprimare a capacității de luptă a următoarelor amenințări aeriene: aeronave cu pilot, de tipul avioanelor multirol, elicoptere în translație și zbor staționar, aeronave fără pilot (UAV) și rachete nedirijate, de croazieră sau aer-sol”.
De ce au picat testele
La testele pentru recepția primelor două sisteme, specialiștii au constatat că „unele subsisteme nu îndeplineau integral cerințele specificației tehnice de achiziție”, se mai arată în documentele citate.
MApN spune că Rheinmetall a invocat atât probleme tehnice, cât și dificultăți în aprovizionarea cu echipamente.
„Imposibilitatea livrării sistemelor în termenele contractuale, potrivit comunicărilor furnizorului, a fost cauzată de disfuncții de natură tehnică, dar și de dificultățile întâmpinate de acesta în lanțul de aprovizionare cu echipamentele necesare pentru onorarea contractelor. Termenul estimat de livrare a primelor două sisteme, comunicat de furnizor, este luna septembrie 2026.
Având în vedere nerespectarea termenului contractual de livrare pentru primele două sisteme antiaeriene Oerlikon, autoritatea contractantă a aplicat penalități, începând cu prima zi de întârziere, în conformitate cu prevederile contractuale. Penalitățile vor fi aplicate până la data semnării, fără obiecții, a procesului-verbal de recepție a sistemelor”, mai precizează ministerul.
Cu ce se apără acum România de drone
În prezent, Armata Română folosește împotriva dronelor sistemul MEROPS, primit de la Statele Unite în cadrul parteneriatului strategic. Acesta este destinat detectării și neutralizării țintelor aeriene mici, care zboară la altitudine joasă. Armata mai are în dotare sisteme autopropulsate Gepard și o rețea integrată de senzori și radare.
Până acum însă, doar piloții de F-16 au reușit să doboare drone rusești intrate în spațiul aerian al României.
Ministerul Apărării are în plan achiziția mai multor sisteme pentru o apărare antidronă stratificată. Cele mai multe vor fi cumpărate prin programul european SAFE. Pe listă se află sistemele antiaeriene SKYNEX, SKYRANGER 35 și MILLENNIUM, un sistem integrat C-UAS și un sistem de război electronic antidronă.
Tot din fonduri SAFE vor fi achiziționate rachete portabile Mistral, radare Gap Filler, senzori pasivi de supraveghere aeriană și un sistem de avertizare timpurie la Marea Neagră.
Generalul Dănilă: Sistemele sunt utile doar dacă sunt integrate
Fostul șef al Armatei Române, generalul Ștefan Dănilă, a explicat cât de mult ar conta tunurile Oerlikon modernizate.
„Sunt sisteme eficiente pentru apărarea nemijlocită a obiectivelor. Sunt utile dacă sunt integrate într-un sistem de comandă-control care să permită utilizarea eficientă”, a declarat el.
Generalul avertizează că avioanele vor continua să decoleze pentru dronele rătăcite.
„Vor mai exista decolări de avioane pentru combaterea dronelor rătăcite, deoarece acestea nu se îndreaptă către un anumit obiectiv, ci se deplasează haotic, pe traiectorii aproape imposibil de prognozat”, a explicat Ștefan Dănilă.
Potrivit acestuia, zona Galați-Brăila-Tulcea are destule obiective importante care trebuie protejate. Problema nu ține însă doar de echipamente.
„Mai trebuie avută în vedere necesitatea suplimentării resursei umane, care ar trebui să lucreze în schimburi (serviciu de luptă), ceea ce presupune nu doar identificarea, ci și instruirea acestui personal”, a adăugat generalul.
Modelul ucrainean
În Ucraina, sistemele Skynex produse de Rheinmetall s-au dovedit eficiente împotriva dronelor rusești Shahed. Kievul a primit primele două sisteme la începutul lui 2024. În iulie 2025, Forțele Aeriene ucrainene au publicat o filmare în care tunurile de 35 mm doboară, cu rafale scurte, dronele care se apropie.
„Sistemul de tunuri de apărare aeriană Rheinmetall Skynex, aflat acum în serviciul Forțelor Aeriene Ucrainene, oferă rezultate impecabile în distrugerea dronelor de atac inamice”, au transmis atunci Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Tunurile românești nu sunt sisteme Skynex propriu-zise. Modernizarea lor folosește însă componente din aceeași familie: tunurile gemene GDF009 TREO, sistemul de conducere a focului Skymaster și radarul X-TAR3D.
G4Media a cerut puncte de vedere de la Romtehnica și de la Rheinmetall, dar până la momentul publicării materialului nu a primit răspuns.
