Antena 3 CNN Life Știinţă Gheață de 1,5 milioane de ani, cea mai veche găsită vreodată, va fi topită ca să se explice un mister al planetei

Gheață de 1,5 milioane de ani, cea mai veche găsită vreodată, va fi topită ca să se explice un mister al planetei

G.M.
3 minute de citit Publicat la 08:41 18 Iul 2025 Modificat la 08:58 18 Iul 2025
Un bloc de gheață care ar putea avea peste 1,5 milioane de ani a fost adus în Marea Britanie, iar oamenii de știință speră să găsească în el  informații vitale despre climatul Terrei. FOTO: Getty Images

O bucată dintr-un bloc de gheață care ar putea avea peste 1,5 milioane de ani a fost adusă în Marea Britanie, iar oamenii de știință speră să găsească în ea informații vitale despre climatul Terrei, scrie BBC. Cilindrul strălucitor, extras din adâncurile calotei glaciare antarctice, este considerat cel mai vechi bloc de gheață descoperit vreodată pe planeta noastră.

Conservat acum într-o cameră frigorifică de -23°C la sediul British Antarctic Survey (BAS) din Cambridge, blocul de gheață ascunde în interiorul său mii de ani de date necunoscute, care, spun cercetătorii, ar putea „revoluționa” înțelegerea actuală a schimbărilor climatice.

„Aceasta este o perioadă complet necunoscută din istoria Pământului nostru”, a declarat Liz Thomas, coordonatoarea cercetărilor la BAS, într-un reportaj BBC News. Camera este dotată cu ieșiri de urgență și semnale luminoase de avertizare, iar accesul este permis doar pentru perioade scurte, în condiții stricte de siguranță. În interior, gerul este atât de puternic încât chiar și obturatorul electronic al camerei video s-a blocat, iar firele de păr au început să se electrizeze și să înghețe.

Pe o masă de lucru, lângă cutiile etichetate cu grijă, Thomas indică unele dintre cele mai valoroase probe: blocuri de gheață vechi de până la 1,5 milioane de ani, atât de clare încât se poate vedea prin ele. Timp de șapte săptămâni, echipa va topi lent mostrele, eliberând praf străvechi, cenușă vulcanică și chiar mici alge marine numite diatomee, toate capturate în momentul înghețării apei.

Aceste urme microscopice pot oferi indicii despre tiparele vânturilor, temperaturi și niveluri ale mării de acum mai bine de un milion de ani. Lichidul obținut din topire va fi analizat într-un laborator specializat din apropiere, unul dintre puținele din lume capabile să realizeze astfel de cercetări.

Proiectul de extragere a gheții a fost o colaborare internațională complexă, cu un cost de milioane de euro

Miezul lung de 2,8 km a fost tăiat în blocuri de câte un metru, apoi transportat cu barca și mai departe cu o dubă frigorifică până la Cambridge. Inginerul James Veal, care a participat la forajul gheții lângă baza Concordia din estul Antarcticii, a descris momentul manipulării probelor ca fiind „incredibil”.

Instituții din Germania și Elveția au primit, de asemenea, secțiuni din miezul de gheață, pentru a contribui la cercetare. Thomas afirmă că aceste probe ar putea conține dovezi ale unei perioade de acum peste 800.000 de ani, în care concentrațiile naturale de dioxid de carbon ar fi fost comparabile sau chiar mai mari decât cele din prezent. Asta i-ar putea ajuta pe cercetători să prevadă cum va evolua clima în viitorul apropiat.

„Sistemul nostru climatic a trecut prin nenumărate schimbări. Avem nevoie să mergem înapoi în timp pentru a înțelege aceste procese și puncte critice”, explică Dr. Thomas. Diferența majoră față de trecut este că acum oamenii sunt cei care au provocat creșterea rapidă a gazelor cu efect de seră în ultimele 150 de ani, o evoluție care ne duce într-un teritoriu necunoscut.

Cercetătorii vor folosi un spectrometru de masă cu plasmă cuplată inductiv pentru a analiza peste 20 de elemente și metale rare, inclusiv săruri marine și urme ale erupțiilor vulcanice. Aceste date pot oferi indicii despre o schimbare climatică misterioasă cunoscută sub numele de Tranziția Mid-Pleistocenă, care a avut loc între 800.000 și 1,2 milioane de ani în urmă.

Această tranziție a modificat ciclul glaciar al Pământului, perioadele reci alternau anterior la fiecare 41.000 de ani, dar au început brusc să apară la 100.000 de ani. Cauza acestei schimbări rămâne „una dintre cele mai incitante întrebări fără răspuns din știința climei”, spune Thomas.

Miezurile de gheață pot conține și dovezi ale unor perioade în care nivelul mărilor era mult mai ridicat decât în prezent, iar calotele glaciare antarctice erau semnificativ mai reduse. Prezența prafului în gheață va ajuta echipele să înțeleagă cum s-au topit aceste calote și cum au contribuit la creșterea nivelului mărilor.

Această călătorie în trecutul înghețat al Pământului promite nu doar să răspundă unor întrebări esențiale despre evoluția climei, ci și să ofere repere valoroase pentru ceea ce ne așteaptă în viitor.

 

 

 

 

Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole