Un colier vechi de aproximativ 4.000 de ani a fost descoperit în Alpii elvețieni, la peste 2.600 de metri altitudine, după retragerea zăpezii și a gheții. Colierul din bronz, păstrat într-o stare surprinzător de bună, este primul obiect de acest fel identificat la pasul montan Lötschenpass. Arheologii cred că ar fi putut fi lăsat acolo ca ofrandă pentru o divinitate sau în semn de recunoștință pentru o călătorie încheiată cu bine, potrivit LBV.
Descoperirea a fost făcută la jumătatea lunii octombrie 2026, în timpul unei verificări de rutină a siturilor arheologice aflate la mare altitudine. O echipă a Serviciului Arheologic al Cantonului Berna a observat printre stânci un obiect metalic, la peste 2.600 de metri deasupra nivelului mării.
Era un colier din bronz, cu un diametru de aproximativ 13 centimetri și cu capetele finisate sub forma unor mici bucle. Specialiștii au stabilit că este vorba despre un colier rigid, purtat deschis în jurul gâtului, care datează din Epoca Bronzului timpuriu, mai exact din perioada 2000–1700 î.Hr.
Potrivit comunicatului publicat pe 18 noiembrie de Direcția pentru Educație și Cultură a Cantonului Berna, descoperirea este una fără precedent pentru această zonă montană. Până acum nu fusese găsită aici nicio bijuterie din acea perioadă și niciun alt obiect din bronz. De altfel, este primul obiect metalic preistoric descoperit la Lötschenpass.
Deși este foarte subțire, colierul s-a păstrat într-o stare pe care arheologii o descriu drept surprinzător de bună, după aproximativ patru milenii petrecute în mediul alpin. Specialiștii i-au înregistrat poziția exactă, l-au documentat și l-au recuperat cu grijă. Obiectul a fost transportat la laboratoarele Serviciului Arheologic din Berna, unde a intrat în procesul de conservare.
O trecătoare alpină folosită de oameni de mii de ani
Lötschenpass leagă regiunea Oberlandului Bernez, din nord, de cantonul Valais, din sud. Traseul este folosit și astăzi de drumeți, care pornesc din Kandersteg, urcă prin valea Gastern și coboară apoi spre Ferden, în valea Lötschental.
Potrivit Dicționarului Istoric al Elveției, punctul cel mai înalt al trecătorii se află la 2.690 de metri altitudine. Pe versantul nordic există un ghețar, iar traseul se modifică în funcție de evoluția acestuia. În apropierea punctului de trecere se află și un refugiu montan.
Lötschenpass are o istorie îndelungată, consemnată în documente încă din 1352. În 1384 și 1419, trupele din Berna și Valais s-au confruntat aici în două conflicte de frontieră.
În prezent, muntele poate fi traversat și cu trenul, prin tunelul Lötschberg, lung de aproximativ 15 kilometri. Lucrările la acesta au început în 1906, iar tunelul a fost deschis în 1913. Șoferii pot transporta astăzi mașinile cu trenul-navetă care circulă între Kandersteg și Goppenstein.
Descoperirile arheologice arată însă că oamenii foloseau această trecătoare cu mult înainte ca existența ei să fie consemnată în documente.
Ghețarii, arhive naturale care păstrează urme ale trecutului
Istoria cercetărilor arheologice recente de la Lötschenpass începe în 2011. Atunci, Beat Dietrich, administratorul refugiului montan din zonă, a anunțat Serviciul Arheologic că observase mai multe obiecte într-un strat vechi de zăpadă care începea să se topească.
În vara următoare, arheologii au recuperat și alte artefacte. Ulterior, stratul de gheață a acoperit din nou zona timp de patru ani. În 2017, odată cu retragerea zăpezii, specialiștii au putut cerceta în întregime stratul în care se aflau obiectele.
Analizele cu radiocarbon au arătat că acestea datează din perioada 2000–1800 î.Hr. Ansamblul a fost interpretat ca fiind echipamentul unui călător din Epoca Bronzului timpuriu.
Printre obiectele descoperite se numărau o cutie din lemn cu făină din cereale măcinate grosier, fragmente de arc, trei vârfuri de săgeți din silex, un recipient realizat din corn de vacă, curele și bucăți de piele, fragmente de săgeți rupte și un șnur din fibre animale, prevăzut cu un nasture din corn de cerb.
Unele dintre curele și bucățile de lemn ar putea proveni de la un fel de rucsac. La momentul respectiv, Serviciul Arheologic al Cantonului Berna a anunțat că nu cunoaște un alt caz în care echipamentul din Epoca Bronzului timpuriu să se fi păstrat atât de bine. Cercetătorii sperau că restaurarea și studierea pieselor vor oferi indicii despre motivul pentru care acestea au fost abandonate în trecătoare.
Descoperirile din această zonă începuseră însă cu mult mai devreme. Între 1934 și 1944, din gheața de la Lötschenpass fuseseră recuperate primele vestigii preistorice cunoscute din Alpii Bernezi, printre care și arcuri din Epoca Bronzului. Arheologul Albert Hafner, de la Universitatea din Berna, a documentat aceste cercetări.
De-a lungul timpului au mai fost găsite monede romane, săgeți medievale, fragmente de găleți din lemn, obiecte din lemn din perioada romană și din epoca modernă, dar și un recipient din Epoca Fierului, cu urme de ardere, care ar fi putut fi folosit pentru transportul jarului.
În 2017, Serviciul Arheologic concluziona că aceste obiecte demonstrează folosirea continuă a trecătorii de cel puțin 4.000 de ani. La început, zona era traversată de vânători, păstori și negustori, iar mai târziu a devenit parte a rutelor folosite de tot mai mulți călători.
Lötschenpass nu este singurul loc din Alpii Bernezi unde topirea gheții scoate la iveală asemenea vestigii. La mică distanță, în trecătoarea Schnidejoch, situată la 2.756 de metri altitudine, lângă Lenk, au fost descoperite sute de obiecte din piele, lemn și metal. Cercetările au început în 2003, după ce un drumeț a găsit acolo o bucată de scoarță de mesteacăn.
În toate aceste locuri, fenomenul este asemănător: încălzirea climei determină retragerea ghețarilor și a straturilor de zăpadă, iar obiecte ascunse timp de milenii ies din nou la suprafață.
Arheologii avertizează însă că timpul pentru recuperarea lor este limitat. Odată expuse la aer, lemnul și pielea încep să se degradeze rapid. Din acest motiv, specialiștii le cer celor care descoperă asemenea obiecte să anunțe autoritățile, fără să încerce să le ridice sau să le curețe singuri.
Un obiect de podoabă întâlnit și în morminte din Epoca Bronzului
Deși descoperirea este o premieră pentru Lötschenpass, coliere asemănătoare au mai fost identificate în morminte din aceeași perioadă. Astfel de obiecte au fost găsite în apropierea lacului Thun, în localitățile Gwatt, Einigen și Hilterfingen, dar și în situri din cantonul Valais, de cealaltă parte a Alpilor Bernezi.
Regiunea Thun–Spiez este una dintre zonele din cantonul Berna în care au fost descoperite numeroase morminte bogate din Epoca Bronzului. O posibilă explicație este că mai multe rute care duceau spre trecătorile alpine se întâlneau în acest punct.
Bronzul, un aliaj de cupru și staniu, a reprezentat un material important în dezvoltarea comunităților preistorice. Era mai rezistent decât cuprul pur și permitea realizarea unor unelte, arme și obiecte de podoabă. În Epoca Bronzului timpuriu, metalul avea încă o valoare ridicată și era ușor de recunoscut ca un bun prețios.
Pentru arheologi, colierul descoperit la aproape 2.700 de metri altitudine oferă indicii despre mobilitatea oamenilor din acea perioadă. Asemănarea sa cu obiecte găsite în morminte din zona lacului Thun și din Valais sugerează că trecătorile alpine erau traversate în mod regulat, cu mult înainte de apariția drumurilor și a documentelor istorice.
O ofrandă pentru zei sau un obiect pierdut în timpul călătoriei?
Motivul pentru care colierul a ajuns în acel loc rămâne necunoscut. Serviciul Arheologic al Cantonului Berna avansează ipoteza că obiectul ar fi putut fi depus intenționat, ca ofrandă pentru o divinitate, pentru a cere protecție înaintea unei călătorii sau pentru a mulțumi după o traversare încheiată cu bine.
Există însă și întrebări fără răspuns. Colierul a fost găsit la distanță de locul în care au fost recuperate obiectele din 2011 și 2017, astfel că nu face parte, cel puțin din punct de vedere fizic, din același ansamblu arheologic. Cele două descoperiri sunt apropiate ca perioadă: echipamentul datează din anii 2000–1800 î.Hr., iar bijuteria, din intervalul 2000–1700 î.Hr. Autoritățile nu au precizat dacă există o legătură între ele.
Rămâne necunoscut și ce s-a întâmplat cu omul care a transportat echipamentul descoperit în 2011 și 2017. Întrebarea fusese ridicată de arheologi încă de la primele cercetări, dar nu a primit nici până acum un răspuns.
În timp ce colierul este conservat în laboratorul din Berna, iar ghețarul continuă să se retragă, cercetătorii nu știu dacă sub gheața de la Lötschenpass se mai află și alte obiecte din acea perioadă. Este posibil ca verile următoare să scoată la iveală noi mărturii despre oamenii care traversau Alpii în urmă cu patru milenii.