Tom Neale a petrecut 16 ani trăind singur pe atolul Suwarrow, cultivându-și propria hrană și reparând adăposturi cu resursele disponibile pe insulă. La un an după ce marinarul a părăsit atolul din cauza problemelor de sănătate, Suwarrow a fost declarat parc național, contribuind la protejarea faunei sale bogate și a mediului marin fragil împotriva dezvoltării. Fosta locuință a lui Neale a rămas ca o mărturie a extraordinarei sale vieți în singurătate.
Timp de ani de zile, Tom Neale a dus o viață pe care cei mai mulți oameni cu greu și-ar putea-o imagina. Departe de orașele aglomerate, străzile pline de oameni și rutina societății moderne, marinarul neozeelandez a ales singurătatea pe un mic atol din Pacific, unde își cultiva hrana, repara adăposturi și depindea în mare măsură de ceea ce îi puteau oferi insula și oceanul din jur, potrivit The Economic Times.
Relația remarcabilă a lui Neale cu Suwarrow a devenit în cele din urmă parte din istoria atolului. Astăzi, această destinație îndepărtată din Insulele Cook este protejată ca parc național și sanctuar pentru fauna sălbatică, conservând tocmai mediul care i-a oferit cândva lui Neale un cămin retras.
› Vezi galeria foto ‹
Cine a fost Tom Neale?
Născut la Wellington, în Noua Zeelandă, în 1902, Neale s-a înrolat în Marina Regală Neozeelandeză când era tânăr. Ulterior, a părăsit serviciul militar și a călătorit prin Pacific, lucrând în diverse domenii, inclusiv ca negustor și administrator de magazin.
Interesul său pentru viața pe insule îndepărtate a crescut datorită experiențelor sale în Pacific. Poveștile despre Suwarrow ale scriitorului american Robert Dean Frisbie i-au captat în mod deosebit imaginația.
Neale a ajuns pentru prima dată la Suwarrow în 1945, în timp ce ajuta la livrarea de provizii pentru observatorii de coastă din timpul războiului. Atolul nelocuit i-a lăsat o impresie puternică, iar în cele din urmă a decis că acolo voia să-și construiască o viață solitară.
Viața lui Tom Neale singur pe Suwarrow
Neale s-a mutat în cele din urmă pe Suwarrow în octombrie 1952, ajungând pe atolul îndepărtat cu două pisici, un radio, unelte și provizii esențiale.
Nu a locuit acolo în permanență, ci a petrecut trei perioade distincte pe insulă. Șederile sale au fost între 1952 și 1954, între 1960 și 1963 și între 1967 și 1977 — însumând aproximativ 16 ani în total.
Locuința sa principală a fost pe Anchorage Island, una dintre micile insulițe care alcătuiesc atolul.
Viața era simplă, dar bine organizată. Neale a reparat clădiri abandonate, a cultivat legume și a crescut găini. De asemenea, se baza pe pește, nuci de cocos, fructe de pâine și crabi de cocos pentru hrană.
Experiențele sale au devenit în cele din urmă subiectul autobiografiei sale din 1966, An Island to Oneself, care le-a făcut cunoscută multor persoane decizia sa neobișnuită de a întoarce spatele societății convenționale.
De ce a ales Tom Neale să trăiască singur?
Neale era atras de ritmul mai lent al vieții și de independența pe care le asocia cu traiul în Pacific.
Decizia sa nu a fost pur și simplu o încercare de a supraviețui în sălbăticie. El și-a creat în mod deliberat o rutină bazată pe resursele disponibile, își întreținea adăpostul, cultiva hrană și transforma insula îndepărtată în propria sa casă.
Anii petrecuți pe Suwarrow l-au făcut unul dintre cele mai cunoscute exemple de sihastru modern, deși viața sa nu era complet ruptă de lumea exterioară. Avea un radio și, ocazional, interacționa cu marinarii și vizitatorii care treceau prin zonă.
Parcul național Suwarrow: Cum a fost protejată insula
Ultima ședere a lui Neale pe Suwarrow s-a încheiat în martie 1977. Până atunci, problemele de sănătate făcuseră din ce în ce mai dificilă continuarea stilului său de viață izolat. Anterior suferise o gravă leziune la spate, iar ulterior fusese diagnosticat cu cancer la stomac.
Neale a părăsit definitiv atolul în 1977 și a murit în Rarotonga în același an, la vârsta de 75 de ani.
La doar un an după plecarea sa definitivă, guvernul Insulelor Cook a făcut un pas important pentru protejarea Suwarrow. În 1978, atolul, reciful și zona marină din jur au fost desemnate primul parc național și sanctuar pentru păsări din țară.
Decizia a asigurat protejarea mediului natural al Suwarrow, în loc ca zona să fie supusă unei dezvoltări necontrolate.
Unde se află atolul Suwarrow?
Suwarrow este un atol de corali izolat, situat în partea de nord a Insulelor Cook (n.r un teritoriu autonom în asociere liberă cu Noua Zeelandă), la aproximativ 1.300 de kilometri nord de Rarotonga.
Atolul este format din numeroase insulițe mici care înconjoară o lagună centrală. Izolarea sa este una dintre caracteristicile sale definitorii și a contribuit la conservarea bogatei sale faune marine și aviare.
Datorită importanței ecologice a zonei, accesul este controlat. Vizitatorii au nevoie de permisiune pentru a intra, iar ambarcațiunile trebuie să obțină autorizațiile necesare.
Fauna și viața marină din Suwarrow
Deși povestea lui Tom Neale a făcut ca Suwarrow să devină cunoscut în rândul călătorilor și marinarilor, cea mai importantă moștenire a atolului este fauna sa.
Zona protejată oferă locuri de reproducere și hrănire pentru numeroase specii de păsări marine. Suwarrow este deosebit de important pentru fregatele mici, în timp ce și păsările tropicale cu coadă roșie și chirele cenușii se reproduc în această zonă.
Apele din jur găzduiesc o varietate de specii marine, printre care țestoase marine verzi, crabi de cocos și rechini.
Poziția izolată a insulei și statutul său de zonă protejată au contribuit la menținerea acestor habitate într-o stare relativ nealterată.
De ce este Suwarrow închis în timpul sezonului ciclonilor?
Mediul din Suwarrow se confruntă cu o amenințare naturală care nu poate fi ignorată: cicloanele din Pacific.
În timpul sezonului ciclonilor, în general din noiembrie până în martie, oamenilor nu le este permis să rămână pe atol. Absența sezonieră a locuirii umane permanente oferă, de asemenea, faunei sălbatice o perioadă cu un nivel minim de perturbare din partea oamenilor.
Pentru un ecosistem alcătuit din insule mici, recife și o lagună, limitarea activității umane reprezintă o parte importantă a protejării habitatelor sale fragile.
Coliba lui Tom Neale și moștenirea sa pe Anchorage Island
Este posibil ca Neale să fi părăsit Suwarrow cu zeci de ani în urmă, însă urmele perioadei petrecute acolo au rămas.
Coliba pe care a reparat-o și a folosit-o drept casă pe Anchorage Island a fost păstrată. Ea servește drept mărturie a anilor pe care i-a petrecut trăind independent pe atolul îndepărtat.
Acolo a fost amenajată și o mică bibliotecă pentru marinari și navigatorii aflați în trecere, în timp ce un bust dedicat memoriei lui Neale îl omagiază pe omul a cărui viață extraordinară a devenit strâns legată de Suwarrow.
În prezent, îngrijitori sezonieri contribuie la administrarea zonei protejate, monitorizează fauna sălbatică și supraveghează vizitatorii.