Antena 3 CNN › Life › Știinţă › Un nou studiu arată că o pasăre din Himalaya își schimbă „vocea” din cauza oamenilor

Un nou studiu arată că o pasăre din Himalaya își schimbă „vocea” din cauza oamenilor

Andrei Paraschiv
5 minute de citit Publicat la 10:00 10 Oct 2026 Modificat la 10:33 10 Oct 2026
În prezent, păsările se găsesc în pajiști alpine, situate sus în munții deasupra pădurilor. Foto: Getty Images

Două studii realizate de cercetători indieni a descoperit că activitatea umană tot mai ridicată are un impact direct asupra modului în care trăiește și comunică o pasăre din pădurile montane din Himalaya. Monalul este profund țesut în cultura, folclorul și identitatea regiunii. Monalul, o pasăre care atrage privirile, masculul având un penaj distinctiv în nuanțe de verde, albastru și roșiatic, este pasărea simbol a statului indian Uttarakhand și pasărea națională a Nepalului, ceea ce reflectă importanța sa culturală în întreaga regiune a Himalaya. Însă studiile arată că dezvoltarea infrastructurii și turismul îi micșorează habitatul, în timp ce creșterea zgomotului modifică modul în care comunică cu potențialii parteneri și rivali, scrie BBC News.

Cercetătorii din Uttarakhand au efectuat două studii separate pe parcursul a cinci ani, care au semnalat amenințări cheie la adresa păsării.

Un studiu a constatat că păsările sunt forțate să se deplaseze mai sus în munți, deoarece habitatul lor natural din pajiștile alpine devine aglomerat. Celălalt studiu spune că monalul își schimbă tonul pentru a se ascunde printre zgomotele umane.

„Aceste două studii oferă un avertisment util pentru alte specii mai vulnerabile. Dacă monalul este forțat să-și schimbe atât vocea, cât și habitatul, cum reacționează speciile mai sensibile?”, spune Vishal Singh, un specialist în mediu care lucrează în domeniul ecologiei și al problemelor climatice din Himalaya.

Rajeev Lochan, cercetătorul principal al ambelor studii, a spus pentru BBC că au ales să studieze monalul deoarece pasărea are o arie de habitat îngustă: se deplasează sezonier între zona montană inferioară, o centură ecologică găsită pe versanții inferiori ai munților, și zonele alpine de mare altitudine. Acest lucru, spune el, „o face un indicator cheie al sănătății ecosistemului din nord-vestul Himalayei”.

„Dacă specia se confruntă cu probleme în acest peisaj particular, există posibilitatea ca perturbările ecologice să afecteze și alte păsări”, a spus Lochan.

Cercetătorii spun că monalul poate fi văzut ca un substitut pentru sănătatea unui ecosistem himalayan fragil, împins într-un punct de cotitură din cauza turismului nereglementat și a urbanizării intense.

Deși regiunea a atras întotdeauna turiști, excursioniști și cercetători datorită peisajului său pitoresc și biodiversității, extinderea rapidă a infrastructurii din ultimul deceniu a făcut mai multe locuri accesibile, crescând traficul pietonal și perturbând fauna sălbatică. Acest lucru, coroborat cu presiunile umane tot mai mari, sugerează că schimbările climatice apar ca o altă amenințare majoră la adresa biodiversității deja vulnerabile a regiunii.

„Există mulți factori în joc, dar la un nivel mai larg, problema este că dezvoltarea economică a regiunii nu este aliniată cu integritatea sa ecologică”, a spus Singh.

Conform primului studiu, se preconizează că schimbările climatice vor continua să reducă și să destabilizaze habitatul monalului himalayan din India până în anul 2100, în cadrul mai multor scenarii climatice.

În prezent, păsările se găsesc în pajiști alpine, situate sus în munții deasupra pădurilor, care formează unele dintre cele mai importante habitate de pășunat sezonier și bogate în biodiversitate din Himalaya.

Cercetătorii au modelat modul în care schimbările climatice ar putea schimba habitatul potrivit pentru monal în regiunea Himalaya indiană din statele Uttarakhand și Himachal Pradesh. Studiul s-a bazat pe tipul de modele climatice globale și scenarii de emisii utilizate pentru evaluări de către Grupul interguvernamental de experți în schimbări climatice (IPCC), unitatea de științe climatice a ONU.

Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole