Câți ani din viață ne petrecem muncind? Depinde în ce colț al Europei trăim. Statisticile arată o creștere constantă a duratei vieții active pe continent, dar diferențele dintre state sunt uriașe: de la puțin peste 30 de ani în Turcia, la peste 46 în Islanda.
Eurostat arată că, în 2024, un european muncește, în medie, 37,2 ani. E cu 2,4 ani mai mult decât în 2014, adică o creștere de 7%. În spatele cifrelor stă realitatea bine-cunoscută: oamenii trăiesc mai mult, vârstele de pensionare cresc, iar anii petrecuți în câmpul muncii se adună, scrie Euronews.
Nordul Europei este campion la ani de muncă
Țările nordice conduc detașat clasamentul. Islanda e pe primul loc, cu o durată estimată a vieții active de 46,3 ani, urmată de Țările de Jos (43,8 ani) și Suedia (43 ani). Danemarca (42,5), Norvegia (41,2) și Finlanda (39,8) completează topul.
În vestul Europei, Elveția (42,8 ani), Irlanda (40,4) și Germania (40) depășesc, la rândul lor, pragul de 40 de ani. Franța (37,3), Belgia (35) și Luxemburg (35,6) se apropie mai mult de media europeană, iar în sud tabloul devine mixt: Portugalia (39,3) și Malta (39) stau bine, însă Italia (32,8), Grecia (34,8) și Spania (36,5) coboară în clasament.
În est, Ungaria (37,4) e aproape de media UE, dar România (32,7) și Bulgaria (34,8) au printre cele mai scurte vieți profesionale. În Balcani, Turcia (30,2), Macedonia de Nord (31,5) și Muntenegru (32,1) închid lista.
De ce muncim mai mult sau mai puțin, în funcție de țară?
„În primul rând, partea de cerere joacă un rol important: dacă angajatorii au nevoie de muncitori, crește participarea pe piața muncii și se prelungește durata vieții active. În al doilea rând, contextul instituțional contează, în special în ceea ce privește reglementările privind pensiile și piața muncii. Un factor-cheie este vârsta oficială de pensionare: cu cât este mai mare, cu atât durata vieții active este mai lungă. Cu cât sistemul de pensii oferă mai puține opțiuni de pensionare anticipată, cu atât oamenii sunt mai predispuși să rămână mai mult timp în câmpul muncii”, a explicat profesorul Moritz Hess, de la University of Applied Sciences Niederrhein.
El mai spune că și atitudinea față de vârstă contează: acolo unde angajații mai în vârstă nu sunt discriminați și li se apreciază contribuția, aceștia sunt mai motivați să rămână pe piața muncii.
Timo Anttila, lector la Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), subliniază că modelele familiale, sistemele de pensii și politicile privind îngrijirea familiei pot influența puternic durata vieții profesionale.
Participarea pe piața muncii - piesa de rezistență
„Cea mai mare parte a duratei vieții active poate fi explicată prin rata de participare pe piața muncii”, arată Eurostat. Conexiunea este clară: acolo unde participarea este scăzută, și anii de muncă sunt mai puțini. Potrivit instituției, această rată explică aproximativ 81,5% din diferențele observate între state.
Viitorul nu anunță scurtarea carierei, dimpotrivă. Multe țări au ridicat deja vârsta de pensionare, iar OECD estimează că, până în 2060, media europeană va fi aproape de 67 de ani, cu unele state care vor trece de 70.
Ştiri video recomandate
