Învățământul de la noi din țară se confruntă cu provocări uriașe. Școala trebuie să se adapteze pieței muncii și să pregătească elevi pentru meseriile viitorului. Cu zeci de joburi amenințate de inteligența artificială, resursa umană trebuie să fie transformată urgent. Este nevoie de modernizarea programei școlare, de ore de practică, de cursuri de digitalizare, dar și de reorientare profesională. În cadrul conferinței naționale RO 3.0, marca Antena 3 CNN, decidenții, liderii din mediul de afaceri, profesorii, dar și elevii au căutat împreună soluții pentru viitor.
Cu orele de informatică, unde elevii învață componentele calculatorului cu dischetă scos din uz, șansele să reușești în carieră, în domeniul IT de exemplu, sunt minime.
„Am avut zilele trecute o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri din Spania. Și ei făceau niște cursuri de ChatGPT. Ar trebui să facem un lucru: să fim mai rapizi în anumite procese de adaptare”, susține Florin Jianu, președinte de onoare IMM România.
Trebuie schimbat, în primul rând, sistemul de formare al elevilor.
„Lumea este speriată, lumea este derutată, lumea nu știe ce va fi mâine, se prăvălește peste noi inteligența artificială. Nu trebuie să blamăm, nu trebuie să ascundem telefoanele de ei sau tabletele, trebuie să îi învățăm ce anume este de preluat de acolo”, explică și prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, președinte Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” București.
„Joburile noastre se schimbă, joburile viitorului se schimbă, dar există ceva ce nu se schimbă, sau sper să nu se schimbe, sau trebuie să luptăm să nu se schimbe, și anume sistemul democratic și sistemul de valori”, explică și Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„Competențe nu înseamnă doar cunoștințe declarative – ce știi să spui, cunoștințe procedurale – ce știi să faci, ci înseamnă și valori. Dacă nu ai grijă când prezinți matematică, fizică, chimie să ai și această componentă de valori, copiii se plictisesc, nu văd utilitatea, n-au chef să vină la școală”, subliniază Daniel-Ovidiu David, ministrul Educației și Cercetării.
Elevii pot învăța să aplice ceea ce au studiat în cadrul stagiilor de practică, însă multe companii nu îi sprijină pe cât ar trebui. Astfel, prea puțini ajung să devină angajați.
„În zona companiilor de stat acest lucru se oprește. Acest lucru nu are continuitate și este ceea ce îi mâhnește pe elevi și îi descurajează să continue”, spune Radu-Dinel Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Sunt însă și modele de bune practici. De exemplu, la Universitatea Politehnică București.
„Astăzi noi nu avem suficient de mulți absolvenți pentru câte locuri de muncă avem în universitate. Universitatea avea anul acesta în ofertă 23.000 de locuri de muncă oferite unei generații. Împreună cu companiile reușim să le oferim nu doar bănuții, nu doar salariul foarte bun. Dincolo de bănuți se uită la posibilitatea de dezvoltare în carieră”, concluzionează Mihnea Costoiu, rector al Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București.
Până la găsirea unui job, adolescenții ar trebui consiliați și orientați în carieră. Astfel, nu vor abandona studiile și se vor putea pregăti temeinic pentru cerințele de pe piața muncii.