Doar unul din cinci medicamente autorizate recent la nivelul Uniunii Europene este disponibil în România. Iar bolnavii din țara noastră așteaptă peste doi ani pentru a avea acces la tratamentele inovatoare care pot face diferența dintre viață și moarte.
Soluțiile pentru reducerea timpilor de așteptare au fost dezbătute în cadrul unei conferințe marca Antena 3 CNN, la care a participat și ministrul Sănătății.
Pentru pacienții cu boli grave, așteptarea înseamnă mai puține șanse la viață. În prezent, aproape 47.000 de pacienți, în special cu boli oncologice, așteaptă de un an aprobarea Guvernului pentru a avea acces la tratamentele salvatoare.
„Pe acea listă sunt medicamente care nu au nicio alternativă la ora actuală. Vorbim de pacienți care așteaptă lista respectivă și care acum nu au tratament. Ei se duc în sistemul de sănătate, se internează cu costuri ridicate, cu costuri pe care noi le plătim și vedem că sunt din ce în ce mai mari, și nu reușim să oferim un beneficiu real acestor pacienți”, susține Radu Gănescu, Președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
Cel puțin doi ani sunt nevoiți bolnavii să aștepte pentru a avea acces la tratamentele inovatoare, care previn agravarea și acutizarea bolii. Timpii de așteptare ar urma, însă, să fie reduși printr-o nouă procedură anunțată de ministrul Sănătății.
„În măsurile pe care le vom prezenta se regăsește și această problemă. Nu s-a pus problema de a bloca accesul la inovație, sub nicio formă”, a afirmat Dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Alți 700.000 de pacienți riscă să nu-și mai poată continua tratamentele asigurate în prezent de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza unor contracte cu producătorii — contracte care pot fi renegociate doar după ce va fi suplimentat bugetul.
„Acel prag de 6 miliarde de lei, pe baza căruia noi putem să negociem astăzi contracte de tip cost-volum și cost-volum-rezultat — intenția noastră este de a ridica acel prag spre 8 miliarde, astfel încât să putem să discutăm și să introducem cele aproximativ 100 de medicamente care așteaptă, în momentul de față, o negociere sau o intrare pe acest sistem. Nu cred că în perioada imediat următoare se va face prin creșterea bugetului total alocat fondului de medicamente, ci trebuie să gândim mecanisme prin care să identificăm și un beneficiu clinic”, a explicat și Dr. Horațiu Moldovan, Președinte CNAS.
„România pierde anual orașul Hunedoara, populația orașului Hunedoara. Acolo suntem, din păcate. În ultimii doi ani, în ultimele două rapoarte, am compensat doar 62 de molecule, față de o medie europeană de 152. Știți unde sunt vecinii noștri de la sud în ultimii doi ani? Deci Europa, în medie, a compensat 152 de molecule. Bulgarii au compensat 163”, a concluzionat Cătălin Radu, General Manager al unei companii farmaceutice inovative.
Doar unul din cinci medicamente autorizate la nivelul Uniunii Europene în perioada 2020–2023 este disponibil în România. De altfel, țara noastră este fruntașă în Europa la decese din cauze evitabile și tratabile.