De la tabu la TikTok: Cum vorbesc românii despre intimitate în 2025

O prăpastie culturală separă România de azi când vine vorba despre teme precum sexualitatea, identitatea personală sau sănătatea emoțională. De o parte, generația Baby Boomers (născuți între 1946-1964), crescută în perioada comunistă când aceste subiecte erau tabuuri absolute. De cealaltă parte, Generația Z (născuți între 1995-2010), formată în era internetului, pentru care conversațiile despre intimitate reprezintă normalitatea.

De la tăcere la dialog deschis

Pentru Baby Boomers, formați într-o societate conservatoare, sexualitatea a reprezentat un subiect privat, adesea învăluit în rușine. În România anilor '60-'80, educația sexuală era practic inexistentă, iar normele sociale impuneau discreție totală în privința vieții intime.

"Generația părinților și bunicilor noștri a fost formată într-o epocă în care codurile morale erau foarte stricte, iar exprimarea de sine era limitată de normele sociale rigide," explică psihologul Maria Popescu, specializată în terapie transgenerațională.

În contrast, Generația Z manifestă o deschidere fără precedent. Tinerii de azi, expuși la media globală și platforme digitale, discută liber despre identitate de gen, orientare sexuală sau drepturi reproductive - subiecte care pentru generațiile anterioare ar fi fost de neconceput în spațiul public.

Paradoxul comportamental: mai multă deschidere, dar mai multă prudență

Unul dintre aspectele surprinzătoare relevate de datele recente este că, deși Generația Z vorbește mult mai deschis despre sexualitate, ei manifestă un comportament mai prudent comparativ cu generațiile anterioare.

Conform unui sondaj recent publicat de IRES, doar 23% dintre tinerii români (18-27 ani) declară că prietenii lor au frecvent aventuri de o noapte, în timp ce acest procent era de 78% acum două decenii. De asemenea, Generația Z pare mai prudentă și responsabilă: folosește mai des contracepția și se protejează în relațiile pasagere.

"Există un paradox interesant aici," observă sociologul Adrian Munteanu. "Tinerii de azi vorbesc mai liber despre sex și își acceptă identitatea cu mai mult curaj, dar adoptă adesea un comportament mai responsabil și selectiv în viața intimă. Stresul, dependența de tehnologie și preocuparea pentru carieră și sănătate mintală sunt posibile explicații pentru această tendință."

Redefinirea spațiului personal

Pentru Baby Boomers, granița dintre public și privat era clar trasată: problemele personale "se spală în familie" și nu erau împărtășite în exterior. Manifestările de afecțiune în public erau limitate, iar confesiunile făcute în spațiul public erau privite cu rezervă.

Generația Z redefinește aceste limite, făcând loc pentru mai multă transparență și autenticitate în relațiile lor. Pentru ei, intimitatea nu mai înseamnă doar lucruri ținute ascunse, ci și capacitatea de a împărtăși experiențe personale cu cei din jur.

"Noțiunea de consimțământ și respect pentru limitele personale este mult mai prezentă în discursul Generației Z," explică psihoterapeutul Andreea Dinu. "Ei pun accent pe granițe sănătoase în relații și pe nevoia de spațiu individual - concepte mai puțin familiare pentru generațiile anterioare."

Intimitatea în era digitală

Comportamentul online oglindește concepțiile despre intimitate ale fiecărei generații: în timp ce Baby Boomerii mențin internetul separat de viața personală, Generația Z și-a transferat o parte semnificativă din intimitate în spațiul digital, redefinind fundamental ideea de spațiu privat.

Aproximativ două treimi dintre tinerii români (16-25 ani) se informează de pe internet despre aspecte intime precum sexualitatea și contracepția - preferând sursele digitale în locul conversațiilor cu părinții sau profesorii. Acest fenomen arată încrederea pe care Gen Z o acordă mediului online ca spațiu sigur pentru explorarea și înțelegerea intimității.

Platforme precum naked.ro, un site românesc dedicat unei abordări pozitive a sexualității, reflectă această schimbare culturală. Spre deosebire de magazinele tradiționale, Naked adresează deschis nevoia de informare și explorare a intimității într-un mod care rezonează cu valorile Generației Z: transparență, autenticitate și eliminarea stigmatizării.

"Vrem să creăm un spațiu sigur și educat pentru ca românii să exploreze și să discute despre intimitate fără rușine și tabuuri," explică Ana Popescu, specialist în educație sexuală. "Observăm o diferență uriașă între generații în modul în care abordează aceste teme."

Moda și corpul

Vestimentația și atitudinea față de corp reprezintă un alt teren pe care diferențele generaționale sunt evidente. Baby Boomerii au fost crescuți într-o epocă de strictețe vestimentară, unde exprimarea individualității prin haine era limitată.

Pentru Generația Z, stilul vestimentar este o prelungire a identității lor individuale, a valorilor și chiar a stării de spirit. Tinerii nu se sfiesc să încalce convențiile vestimentare, experimentând cu culori, stiluri și accesorii care ar fi fost de neimaginat pentru generațiile anterioare.

Un exemplu notabil este renunțarea la normele de gen în modă. Nu este neobișnuit ca un tânăr băiat să poarte cercei sau un tricou roz, iar fetele adoptă adesea ținute considerate cândva "băiețești" sau, dimpotrivă, foarte îndrăznețe, revendicându-și controlul asupra propriei imagini.

Sănătatea mintală

Un domeniu în care contrastul între generații este poate cel mai evident este atitudinea față de sănătatea mintală.

În rândul generației mai vârstnice din România, problemele mintale au fost mult timp înconjurate de rușine și neînțelegere. Mulți Baby Boomeri au crescut cu ideea că "la psiholog merg doar nebunii" și că suferințele sufletești trebuie fie negate, fie rezolvate în familie, în tăcere.

În contrast, tinerii de azi sunt mult mai deschiși să discute despre problemele lor emoționale și să caute ajutor specializat. Pe rețelele sociale, numeroși adolescenți și tineri adulți împărtășesc liber experiențe legate de anxietate, burnout sau terapie, creând comunități de sprijin reciproc și normalizând dialogul despre aceste teme.

"Generația Z privește vulnerabilitatea ca pe o forță - a-ți recunoaște anxietatea necesită curaj," explică psihologul Cristina Ionescu. "Vechea generație o interpreta ca pe o slăbiciune. Această schimbare de perspectivă marchează tranziția societății de la tăcere la comunicare deschisă."

Două lumi, o singură societate

Contrastul dintre cele două generații în privința intimității evidențiază o schimbare de paradigmă în societatea românească. În doar câteva decenii, am trecut de la discreție și conformism la diversitate și exprimare liberă.

"Baby Boomerii ne-au transmis valorile de discreție și pragmatism, în timp ce Generația Z împinge societatea către autenticitate și asumarea identității personale," observă sociologul Elena Dumitrescu. "Nicio generație nu deține adevărul absolut - fiecare poartă amprenta contextului istoric în care s-a dezvoltat."

În prezent, aceste generații conviețuiesc și interacționează, nu fără fricțiuni. Diferențele de perspectivă generează uneori ciocniri culturale: părinți surprinși de opțiunile vestimentare sau relaționale ale tinerilor, adolescenți dezamăgiți de incomprehensiunea adulților.

Totuși, la mijloc există și punți de legătură. Multe valori privind intimitatea se transmit și se adaptează: tinerii încă apreciază încrederea și conexiunea autentică - elemente de intimitate profundă prețuite și de bunicii lor, doar că le exprimă diferit. Iar vârstnicii încep, treptat, să preia de la tineri lecția toleranței și a comunicării deschise.

"România contemporană poartă amprenta ambelor generații," concluzionează profesorul universitar Mihai Popescu. "Este o societate care încă prețuiește tradiționalul, dar care îmbrățișează tot mai mult sinceritatea, diversitatea și autenticitatea."