Chiar dacă lucrurile par a fi intrat într-un normal, după tsunami-ul economic din 2007, analiştii economici ne avertizează şi spun că este doar "calmul dinaintea furtunii".
Dacă majoritatea economiilor privesc cu neîncredere spre Grecia, "călcâiul lui Ahile" al Europei, americanii de la McKinsey spun că lucrurile nu sunt atât de grave pe cât ne-a fost inoculat. Mai de grabă, situaţia este neclară în una din marile puteri ale lumii: China.
În Europa măsurile preventive anti-criză par să fi calmat populaţia, iar oamenii sunt mult mai precauţi atunci când vine vorba de credite, de împrumuturi în valută, însă în China, bula imobiliarelor a luat-o la vale şi poate oricând scăpa de sub control.
Însă vechiul continent nu este total lipsit de primejdii. Compania de analiză a identificat cinci mari economii dezvoltate în cazul cărora stocul datoriilor va continua să crească agresiv sau în orice caz mai rapid decât economia: Spania, Portugalia, Franţa, Italia şi Marea Britanie. Ceea ce este îngrijorător este că aici lipsesc soluţiile.
Analiştii de la McKinsey apreciază că dacă aceste guverne vor încerca să aplice soluţiile clasice cum ar fi reducerea cheltuielilor publice sau stimualea creşterii economice, eforturile va trebui să fie uriaşe. Spre exemplu, în cazul Franţei cheltuielile ar trebuie diminuate cu 2,5% din PIB până în 2019 sau creşterea economică anuală ar trebui să se situeze la 4% din PIB, ritm fantezist dacă este raportat la cel actual.
O altă voce care avertizează asupra "bolii" ce nu poate fi eradicate este Nouriel Roubini. El spune că "A venit timpul ca politicile bugetare să ia locul politicilor monetare, incapabile să stopeze deflaţia“, în condiţiile în care, în pofida politicilor monetare neconvenţionale, niciuna dintre marile bănci centrale ale lumii nu a reuşit să-şi atingă ţinta de deflaţie, scrie el. Roubini apreciază că economia mondială este „îmbolnăvită“ de supracapacităţile sale.
Aşadar, perioada de calm pe care o trăim acum s-ar putea să nu dureze prea mult dacă nu vor fi luate, la nivel macro, nişte decizii înţelepte privind creşterea economică, deflaţia şi raportul cheltuielilor.
