A fost odata in America, filmul in care statul este in contratimp: cand bancile de investitii voiau sa vanda oferta Petrom peste Ocean, statul n-a inteles de ce. Acum vrea sa duca Transelectrica acolo si a speriat brokerii

de Catalin Ciocan    |    18 Oct 2011   •   17:44
A fost odata in America, filmul in care statul este in contratimp: cand bancile de investitii voiau sa vanda oferta Petrom peste Ocean, statul n-a inteles de ce. Acum vrea sa duca Transelectrica acolo si a speriat brokerii
America este locul unde n-a ajuns oferta Petrom, desi asta au cerut statului roman marile banci de investitii Goldman Sachs, Morgan Stanley sau JP Morgan pentru ca vanzarea sa aiba succes data fiind marimea tranzactiei si momentul ei, iar acum statul s-a gandit sa ceara intermediarilor sa vanda Transelectrica peste Ocean, o tranzactie de aproape zece ori mai mica fata de Petrom, punand pe fuga brokerii speriati de cresterea costurilor financiare si a riscurilor juridice ale unei asemenea miscari.

Statul roman a trecut in caietul de sarcini pentru oferta Transelectrica ca distributia actiunilor trebuie sa fie facuta si in Statele Unite, ca o reactie intarziata cel mai probabil la esecul ofertei de la Petrom, unde nu a reusit sa gaseasca suficienti cumparatori pentru un pachet de 10% din actiuni. Ulterior, a revenit si a precizat ca aceasta prevedere nu este obligatorie, dar expertii de pe piata de capital spun ca, prin actiunile sale, statul arata ca nu intelege mecanismele pietei si pune astfel in pericol intreg procesul de vanzari pe care vrea sa le realizeze pe Bursa.

“In cazul ofertei Petrom, marile banci de investitii care s-au angrenat in licitatie au cerut statului ca vanzarea sa se faca si in America, tocmai pentru ca o tranzactie de circa o jumatate de miliard de euro era dificil de plasat numai in Europa, si la putina vreme dupa ce OMV a facut majorare de capital. Acum cand vorbim de o tranzactie de pana in 50 mil. euro si care poate fi plasata in Europa, statul cere prin caietul de sarcini vanzarea si in America a actiunilor, ceea ce complica lucrurile. Din punct de vedere financiar, costurile cu avocatii si auditoria cresc destul de mult, iar riscurile nu sunt mici dat fiind ca oferta ar intra sub incidenta legislatiei americane, care protejeaza investitorii americani care fac plasamente in strainatate”, a declarat o sursa care a facut parte din licitatia pentru Petrom.

Brokerii spun ca nu face sens sa promovezi in Statele Unite o oferta de vanzare de actiuni, decat daca tranzactia este de cel putin cateva sute de milioane de euro.

Costurile cu consultanta juridica si serviciile de audit ar fi duble sau chiar triple daca oferta ar fi promovata si in Statele Unite, estimeaza brokerii, putand ajunge in jurul a 500.000 de euro. La aceasta suma s-ar adauga alte costuri propriu-zise cu intermedierea ofertei, care ar fi la randul lor de cateva sute de mii de euro. In plus, chiar daca intermediarii sunt platiti prin comision de succes, acestia suporta indiferent de succesul tranzactiei sau nu costurile cu onorariile avocatilor, in conditiile in care in acest gen de tranzactii sunt implicate de regula firme mari de avocatura international, care au onorarii fixe ridicate.

La oferta Petrom, statul selectase consortiul de intermediari condus de banca de investitii rusa Renaissance Capital, care ceruse cel mai mic comision, de 0,325%, nivel la care era greu sa isi recupereze cheltuielile facute cu roadshow-ul ofertei, avocati, taxe platite catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si alte costuri. La sfarsitul lunii iulie insa, oferta Petrom s-a incheiat cu un esec, nefiind atins gradul minim de subscriere necesar de 80% din pachetul de actiuni scos la vanzare, esec datorat momentului in care au fost actiunile scoase la vanzare si a refuzului statului de a se plia pe cererile de pret ale investitorilor.

Potrivit unor date Bloomberg facute publice luna trecuta, bancile de investitii au incasat acest an in medie un comision de 1,88% pentru ofertele publice initiale (IPO) intermediate in Europa, Orientul Mijlociu si Africa, acesta fiind cel mai redus de cand Bloomberg a inceput sa contabilizeze aceste date, in 1999. IPO-urile in Europa de regula generaza cele mai reduse comisioane comparativ cu celelalte piete dezvoltate, au mai aratat datele Bloomberg. Companiile americane platesc in medie intermediarilor un comision de 5,4%, in timp ce in Hong Kong, comisionul ajunge la 2,2%. Media globala este la 3,8%. Comisioanele pentru oferte publice secundare, cum este cazul celor de la Petrom si Transelectrica, sunt de regula mai reduse, in conditiile in care companiile sunt deja listate si implica mai putina munca din partea intermediarilor, dar totusi sunt cel putin duble fata de comisionul perceput pentru oferta Petrom.

Pentru vanzarea a 15% din Transelectrica, statul a primit o singura oferta, iar expertii de pe piata de capital spuneau ca asta s-a intamplat tocmai pentru ca brokerii aveau “certitudinea unor cheltuieli mari si riscul foarte mare al unui rezultat incert”. Esecul ofertei Petrom a fost pus in principal pe seama faptului ca statul nu a dorit sa vanda actiunile la discountul cerut de investitori, iar brokerii cred ca cu atat mai mult nu va dori in cazul Transelectrica, in conditiile in care ar trebui sa ofere un discount chiar mai mare decat cel cerut la Petrom.

“Transelectrica este un story greu de vandut, deoarece ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei – n.red) a dovedit de multe ori ca nu-si respecta propria metodologie de calcul al tarifului. Iar cand vad aceste lucruri, investitorii straini se gandesc ca Romania este mai curand un loc unde sa pierzi bani, decat unde sa faci bani”, au declarat experti din piata de capital. De tariful de transport al energiei electrice calculate de ANRE depind veniturile si profitul Transelectrica si implicit dividendele pe care ar urma sa le incaseze investitorii.

In aceste conditii, expertii citati spun ca statul roman nu ar trebui sa treaca in caietele de sarcini nimic legat de distribuirea ofertelor in Statele Unite.

“ Daca intermediarul va considera ca trebuie sa mearga cu oferta in Statele Unite o va face si singur”, a spus expertul citat.
Distributia ofertelor in Statele Unite ridica si o problema legata de raspunderea juridica a partilor implicate in derularea tranzactiei. Avocatii spun ca, pana acum, in Romania nu s-a inregistrat nici un caz in care un investitor sa reclame un prejudiciu ca urmare a informatiilor cuprinse in documentatia de oferta, dar asta ar tine doar de gradul de maturizare al pietei locale. Pe bursele mai dezvoltate, aceste lucruri se intampla, in Statele Unite fiind reguli mai stricte decat in Europa in ceea ce priveste raspunderea juridica in cazul unei oferte de actiuni.
De aceea, in contractul de privatizare a Petrom in 2004, austriecii de la OMV trecusera o prevedere potrivit careia statul roman nu putea promova o oferta de actiuni Petrom in Statele Unite fara aprobarea companiei.

Esecul tranzactiei Petrom a pus insa o pata pe tot procesul de vanzari pe Bursa pe care statul roman vrea sa le realizeze. 

“Romania este acum in cercul vicios al neincrederii. Oferta Petrom, pentru ca a fost prima din acest proces de privatizari pe care vroia sa le deruleze statul roman, trebuia sa fie un mare succes, trebuia sa apara pe apara pe primele pagini in marile publicatii. Asta nu s-a intamplat insa, iar investitorii straini vor fi si mai circumspecti acum cand este vorba de Romania, mai ales ca istoria le-a aratat ca aici au pierdut bani spre deosebire de Polonia, de exemplu, unde au facut bani”, au conchis expertii citati.  
 

x close