Încălcarea dreptului de proprietate este principala cauză pentru care statul român este condamnat de Curtea de la Strasbourg şi care i-a atras cele mai mari sume cu titlu reparatoriu de plătit, scrie Capital.
Cu toate că respectiva Curte de la Strasbourg a fost bombardată în 2009 cu peste 4.200 de plângeri împotriva României, numai 3% din acestea au fost acceptate spre rezolvare.
Din punctul de vedere al numărului de plângeri, ţara noastră ocupă locul patru, după Rusia, Turcia şi Ucraina, coborând, totuşi, un loc comparativ cu anul 2008. Aproape 60% din cererile admise vizează încălcarea dreptului de proprietate. Şi dreptul la un proces echitabil a adus alte condamnări, Curtea constatând în 26 de cazuri că nu au fost executate hotărârile judecătoreşti interne. În acelaşi timp, în alte 18 cazuri, durata procedurilor judiciare a fost excesivă.
În acelaşi timp, neexecutarea hotărârilor judecătoreşti care au atras condamnarea statului român, Răzvan Horaţiu Radu, agentul guvernamental al României la CEDO, precizează că o parte din plângeri sunt legate de fondul funciar şi de litigii de muncă (reintegrarea salariatului şi plăţile salariilor restante).
Totodată, Radu spune că în Tratatul de la Lisabona se prevede ca UE să adere la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru ar presupune ca instanţa de la Strasbourg să aibă competenţa de a exercita un control judiciar asupra celorlalte instituţii şi agenţii ale UE, şi asupra hotărârilor Curţii de Justiţie a UE, în privinţa respectării Convenţiei Drepturilor Omului.
?Cetăţenii comunitari se vor putea plânge la CEDO împotriva instituţiilor europene, în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor omului, după epuizarea căilor interne?, a menţionat reprezentantul Guvernului României la curtea de la Strasbourg.
Irinei Kuglay, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, crede că una din principalele cauze ale întârzierilor care au avut ca efect condamnări la CEDO are legătură cu expertizele.
?Expertul judiciar se comportă ca un SRL, nu eliberează expertiza până nu primeşte banii. Nu este normal ca una dintre părţile auxiliare ale justiţiei să aibă un astfel de comportament. De exemplu, în cazul accidentelor de circulaţie, expertizele durează şi trei-patru ani şi nu sunt înaintate la timp pentru că nu sunt plătite. La CEDO, în astfel de cazuri, pierdem înainte de a ne ridica de pe scaun?, a declarat sursa.
O altă problemă o constituie dosarele economice. ?Ne depăşesc. Nu suntem capabili să identificăm mecanismele".
Luciana Mera, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, a confirmat. ?Infractorii au depăşit cu mult nivelul experţilor. Mă refer, în special, la infracţiunile economice, cele ce vizează comerţul electronic şi la criminalitatea organizată?.
Pe de altă parte, judecătoarea Florica Bejinaru, preşedintele Consilului Superior al Magistraturii, e de părere că durata rezonabilă a proceselor este depăşită doar prin excepţie, în 5-10% din totalul dosarelor de la instanţe.
Antena3.ro
