În cadrul şedinţei de politică monetară, din luna aprilie, membrii Consiliului de Administrație al BNR au estimat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026, care anticipa că dinamica inflației va ajunge la 9,8 la sută în iunie. Totuşi vestea bună ar fi că inflaţia "va cunoaște în trimestrul următor o corecție descendentă abruptă pe fondul unor efecte de bază, și se va reduce apoi gradual până la 3,9 la sută în decembrie 2026 și la 2,9 la sută la finele anului 2027".
Aceiaşi specialişti transmit: Cursul de schimb leu/euro a înregistrat de asemenea o creștere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și a tins apoi să se mențină pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară, au remarcat membrii Consiliului.
Factori care duc la creşterea inflaţiei
"S-a observat că înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă factorilor/șocurilor pe partea ofertei, a căror acțiune va deveni mai pronunțat inflaționistă în trimestrul II 2026 decât s-a previzionat anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
S-a sesizat că efectele inflaționiste astfel generate vor devansa cu mult influențele de sens opus ce vor decurge pe orizontul apropiat de timp din mecanismul de stabilire a prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici instituit în luna aprilie 2026; totodată, ele se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026", a mai comunicat BNR.
De ce s-ar deprecia leul
"Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând creșterea volatilității de pe piața financiară internațională și a aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari.
Din această perspectivă, a fost reiterată importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei", au analizat membrii Consiliului de Administrație al BNR.
Ştiri video recomandate
