O instanță din China a decis că firmele nu pot justifica automat concedierea angajaților doar pentru că inteligența artificială le poate îndeplini acum sarcinile mai ieftin, în contextul în care companiile din întreaga lume implementează tot mai mult sisteme AI pentru a automatiza munca umană, potrivit publicației Tom's Hardware.
Deciziile au rezultat din cazuri publicate la sfârșitul lunii aprilie de Curtea Intermediară a Poporului din Hangzhou, înaintea Zilei Internaționale a Muncii de 1 Mai, inclusiv o dispută care a implicat un angajat din domeniul tehnologic ale cărui responsabilități au fost treptat preluate de modele lingvistice de mari dimensiuni.
Potrivit documentelor instanței, un angajat identificat drept Zhou lucra pentru o companie tech ca inspector de calitate a întrebărilor, câștigând 25.000 de yuani (3.640 de dolari) pe lună. Munca sa presupunea evaluarea rezultatelor generate prin interacțiuni între utilizatori și modele AI, inclusiv verificarea corectitudinii răspunsurilor și filtrarea conținutului problematic sau care încalcă confidențialitatea.
Ulterior, compania a susținut că progresele în tehnologia AI au redus necesitatea rolului lui Zhou și a încercat să-l transfere într-o altă poziție, cu un salariu redus semnificativ, de 15.000 de yuani (2.180 de dolari) pe lună. Când Zhou a respins această reatribuire, compania i-a încetat contractul de muncă.
„Automatizarea, ca unic motiv, nu justifică disponibilizările”
În centrul disputei s-a aflat întrebarea dacă restructurarea determinată de AI constituie ceea ce Legea Contractului de Muncă din China descrie drept o „schimbare majoră a circumstanțelor obiective”, o condiție juridică ce poate justifica încetarea unui contract de muncă în anumite situații.
Instanțele au respins argumentul companiei. Conform hotărârilor, decizia unei firme de a adopta tehnologia AI și de a se reorganiza în jurul acesteia nu face automat imposibilă executarea unui contract de muncă. Instanțele au constatat, de asemenea, că rolul alternativ oferit lui Zhou venea cu o reducere salarială atât de mare încât nu putea fi considerat, în mod rezonabil, o reatribuire echitabilă. Concedierea a fost, în cele din urmă, declarată ilegală.
Instanța din Hangzhou a recunoscut explicit tensiunea dintre progresul tehnologic și protecția lucrătorilor.
În explicația cazului, instanța a afirmat că, deși firmele sunt libere să urmărească modernizarea tehnologică, ele trebuie să ia în considerare și drepturile și interesele legitime ale angajaților în timpul acestor tranziții. Instanța a adăugat că firmele ar trebui să acorde prioritate recalificării angajaților și sprijinirii lor în tranziția către roluri de nivel mai înalt, care necesită o implicare umană mai mare.
„Riscurile transformării tehnologice nu pot fi transferate pur și simplu asupra angajaților”
Un caz similar, citat de presa de stat chineză, a implicat un lucrător în colectarea de date cartografice, a cărui concediere după înlocuirea locului de muncă prin AI a fost, de asemenea, declarată ilegală de un panel de arbitraj din Beijing. În acea dispută, panelul ar fi argumentat că decizia companiei de a adopta tehnologia AI a fost o strategie de afaceri voluntară și că riscurile transformării tehnologice nu pot fi transferate pur și simplu asupra angajaților.
Implicațiile mai largi depășesc cu mult aceste două dispute de muncă. Concedierile și restructurările determinate de AI au devenit un subiect tot mai controversat la nivel global, pe măsură ce companiile se grăbesc să automatizeze totul, de la servicii pentru clienți și programare până la etichetarea datelor și moderarea conținutului.
Concedieri masive în toată lumea, în special în companii tech
Companiile de tehnologie din întreaga lume au investit agresiv în sisteme de inteligență artificială generativă pentru a reduce costurile operaționale și dependența de forța de muncă umană.
La începutul lunii trecute, aproape 80.000 de lucrători din sectorul tehnologic din SUA și-au pierdut locurile de muncă din cauza AI de la începutul anului 2026, unii experți susținând că AI a fost folosită doar ca pretext pentru decizii de afaceri slabe.
Tendința nu pare să încetinească. Chiar săptămâna trecută, Mark Zuckerberg a declarat că Meta reduce 8.000 de locuri de muncă pentru a acoperi costurile infrastructurii AI. Zuckerberg a susținut că cheltuielile pentru infrastructură, nu câștigurile de productivitate generate de AI, sunt principalul factor, însă acestea sunt, practic, două fețe ale aceleiași monede.
Experții juridici spun că aceste hotărâri ar putea semnala o încercare mai amplă a Chinei de a echilibra implementarea rapidă a AI cu stabilitatea pieței muncii.
„Progresul tehnologic poate fi ireversibil, dar nu poate exista în afara unui cadru legal”, a declarat Wang Tianyu, cercetător la Academia Chineză de Științe Sociale, pentru Xinhua.
Rămâne de văzut dacă mișcări similare vor avea loc la nivel global.
Ştiri video recomandate
