Recentele concedieri din domeniul tehnologiei ar părea inițial să indice că marea trecere a forței de muncă de la oameni la inteligență artificială (AI) ar putea deja să aibă loc. Meta a anunțat, săptămâna trecută, că vrea să concedieze 10% din angajații săi dar și să renunțe la planurile de a umple alte 6.000 de posturi vacante. „Face parte dintr-un efort de a conduce compania mai eficient și de a ne permite să compensăm celelalte investiții pe care le facem”, potrivit Meta. Alte nume mari din domeniul tehnologiei, însă, sugerează că, în acest moment, inteligența artificială nu economisește companiilor bani la forța de muncă ci, de fapt, le costă mai mult, scrie Fortune.
„Pentru echipa mea, costul puterii de calcul este mult mai mare decât cel al angajaților”, a declarat recent pentru Axios Bryan Catanzaro, vicepreședinte pentru învățare profundă aplicată la Nvidia.
Un studiu MIT din 2024 susține experiența lui Catanzaro. Analizând cerințele tehnice ale modelelor de inteligență artificială necesare pentru a îndeplini sarcini la nivel uman, cercetătorii au descoperit că automatizarea prin inteligență artificială ar fi viabilă din punct de vedere economic doar în 23% din rolurile în care vederea este o parte principală a muncii. În restul de 77% din cazuri, a fost mai ieftin ca oamenii să-și continue munca.
În alte cazuri, inteligența artificială s-a dovedit a fi falibilă, un inginer afirmând că un agent de inteligență artificială i-a distrus baza de date și rețeaua ca urmare a ceea ce el a numit „suprautilizare”.
În ciuda faptului că nu există dovezi clare că inteligența artificială îmbunătățește productivitatea și, potrivit Yale Budget Lab, nu există date pe scară largă care să susțină ideea că inteligența artificială ar elimina locuri de muncă, firmele big tech au continuat să investească bani în inteligență artificială, anunțând cheltuieli de capital de 740 de miliarde de dolari în acest an până acum, potrivit Morgan Stanley, o creștere de 69% față de 2025. Amploarea cheltuielilor a determinat unele companii să își regândească complet bugetul.
„M-am întors la planșă pentru că bugetul de care credeam că voi avea nevoie este deja epuizat”, a spus Praveen Neppalli Naga, director tehnic al Uber, pentru The Information la începutul acestei luni, referindu-se la trecerea gigantului de ridesharing la instrumente de codare cu inteligență artificială, cum ar fi Claude Code de la Anthropic.
Această creștere a cheltuielilor a coincis cu mai multe concedieri în sectorul tehnologic. Conform datelor de la Layoffs.fyi, au existat peste 92.000 de concedieri în domeniul tehnologiei, în aproape 100 de companii, doar anul acesta. Rata acestor reduceri de forță de muncă se apropie deja foarte mult de rata de anul trecut, care a înregistrat aproximativ 120.000 de concedieri pe parcursul anului.
„Cheltuielile și concedierile continue pentru inteligența artificială, chiar dacă forța de muncă umană rămâne mai ieftină, expun o discrepanță semnificativă în economia inteligenței artificiale”, a declarat Keith Lee, profesor de inteligență artificială și finanțe la Gordon School of Business din cadrul Institutului Elvețian de Inteligență Artificială.
Costul forței de muncă și cel al inteligenței artificiale
Potrivit lui Lee, costul utilizării inteligenței artificiale a rămas mai puțin eficient decât cel al forței de muncă umane, din cauza costurilor hardware și energetice care cresc costurile de operare pentru furnizori. În ritmul actual, cheltuielile cu inteligența artificială ar putea ajunge la 5,2 trilioane de dolari, 1,6 trilioane de dolari provenind din cheltuielile cu centrele de date și 3,3 trilioane de dolari din echipamentele IT, conform datelor McKinsey.
Cheltuielile ar putea crește la 7,9 trilioane de dolari până în 2030, într-un ritm accelerat. Între timp, taxele pentru software-ul de inteligență artificială au crescut cu 20% până la 37% în ultimul an, a remarcat firma de gestionare a cheltuielilor Tropic în decembrie.
Lee a remarcat că firmele de inteligență artificială ar putea pierde bani și din cauza modelului lor de abonament fix, taxele fixe de abonament nereușind să acopere costurile de operare pentru utilizatorii grei de inteligență artificială.
„Drept urmare, unele firme încep să reevalueze inteligența artificială nu ca pe un substitut clar pentru reducerea costurilor forței de muncă, ci ca pe un instrument complementar - cel puțin până când structura costurilor se stabilizează”, a spus el.
Deși AI ar putea costa mai mult decât munca umană în prezent, vor exista semne de avertizare ale unui punct de cotitură către viabilitatea economică a inteligenței artificiale.
Costul utilizării AI va deveni semnificativ mai mic, efectuând inferențe pentru un model lingvistic mare cu 1 trilion de parametri scăzând cu peste 90% în următorii patru ani, potrivit unui raport publicat luna trecută de firma de analiză Gartner.
„Infrastructura AI se va îmbunătăți probabil, la fel ca și designul modelelor și furnizarea de hardware. Companiile de AI își vor schimba probabil și modul în care își stabilesc prețurile instrumentelor, trecând de la un abonament fix la prețuri bazate pe utilizare”, a prezis Lee.
Însă viitorul viabilității economice a inteligenței artificiale va depinde și de valoarea tehnologiei. Va trebui să se dovedească fiabilă, cu mai puține halucinații și o nevoie redusă de supraveghere umană, integrându-se eficient în infrastructura unei companii. Datele Rezervei Federale arată că aproximativ 18% dintre companii adoptaseră instrumente de inteligență artificială până la sfârșitul anului 2025, o creștere de 68% a ratei de adopție din septembrie 2025.
„Nu este vorba doar de faptul că inteligența artificială devine mai ieftină decât cea a oamenilor. Este vorba despre a deveni atât mai ieftină, cât și mai previzibilă la scară largă”, a spus Lee.
Ştiri video recomandate
