Datele privind colectarea, dar și cele referitoare la puterea de cumpărare a românilor arată că măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan pentru a acoperi deficitul au un efect de bumerang asupra bugetului. Christian Năsulea, profesor de economie mondială a explicat la Antena 3 CNN că există un cumul de factori care au dus la frânarea economiei.
Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 de miliarde de lei, în perioada ianuarie-septembrie , o creștere de doar 7,7%, față de ținta de 10%, care ar fi trebuit atinsă numai din inflație. În termeni practici, ANAF a colectat de fapt mai puțin decât anul trecut. Totodată, achiziția de bunuri și servicii s-a prăbușit în august, față de luna iulie.
Christian Năsulea a explicat: “Luna august este o lună în care mult mai mulți români și-au petrecut vacanța în afara țării, există o îngrijorare la nivelul întregii populații care face ca românii să fie mai precauți decât erau în mod normal. Sunt foarte multe lucruri care au făcut să vedem o frânare în activitatea economiei”.
Economistul susține că ar fi fost mai rău dacă nu exista creșterea de TVA în ceea ce privește finanțele statului. “Bineînțeles, creșterea aceasta de TVA pentru români înseamnă o creștere ușoară a prețurilor, însă cred că și mai interesant este să ne punem problema de ce avem în continuare această rată a inflației atât de mare”.
"Trebuie făcută reformă"
Creșterea în continuare a inflației este cauzată de incapacitatea actualului Guvern de a face reforme, a mai precizat Cristian Năsulea:
“Și dacă adunam tot TVA-ul, toate accizele, toată eliminarea plafonării la energie, tot nu reușim să explicăm de ce există această creștere persistentă a prețurilor la un nivel atât de ridicat.
Explicația este că tocmai incapacitatea de a face reformă reală, de a reduce cheltuielile. Faptul că statul în continuare împrumută bani și îi pune în piață, într-un ritm alert ne face să fim în această situație în care rata inflației nu are cum să scadă”.
Principalul factor care face ca rata inflației să rămână atât de sus, consideră Christian Năsulea, este faptul că sunt mulți bani pe care statul îi pune în piață în buzunarele unora dintre români:
“Făcând acest lucru devalorizează banii, face ca prețurile să crească pentru noi toți. Acesta este moivul pentru care trebuie făcută reformă”.
Inflația a continuat să crască
Inflaţia se păstrează sub pragul psihologic de 10%. Avansul mediu al creşterilor de preţ în septembrie s-a menţinut la 9.9 procente. Cele mai mari scumpiri la alimente s-au înregistrat la fructele proaspete, de peste 32%. Şi uleiul, margarina sau laptele de vacă ne costă cu peste 10 procente mai mult. Plătim mai mult şi pentru produse nealimentare şi servicii, iar toate scumpirile se traduc în economie prin scăderea drastică a consumului.
Tot ce punem în coş ne costă în medie cu 9,9% mai mult faţă de toamna anului trecut. Rata inflaţiei s-a menţinut în septembrie la acelaşi nivel din august.
În timp ce preţurile cresc, consumul scade. Dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a scăzut de la 3,5% la minus 2,1% după introducerea noilor taxe.
Ştiri video recomandate
