Câştigurile românilor sunt înghiţite de sumpiri. Deşi datele oficiale arată că salariul mediu net a crescut, în acelaşi timp a crescut şi inflaţia, alimentată în special de noile taxe majorate din vara acestui an. Rezultatul îl resimte fiecare român atunci când face lista cheltuileilor: câştigul real, de fapt, a scăzut.
Deşi salariul mediu a crescut uşor, conform statisticilor, românii defapt pierd bani lunar. Paradoxul este cauzat de inflaţie, „taxa invizibilă” care topeşte lună de lună o parte din venit.
„Anul trecut, în august, salariul mediu net era de 5.100 de lei, iar acum este de 5.300 de lei, o creștere de 4%, dar fiecare simte diminuarea puterii de cumpărare. Inflația scade puterea de cumpărare. De fapt, în termeni reali, salariul nostru a scăzut cu 5,5%”, a declarat Radu Ciobanu, profesor de finanțe la Academia de Studii Econimice (ASE).
Datele reale care arată scăderea veniturilor după creșterea taxelor
Salariul mediu net este acum de 5.390 de lei, însă dacă luăm în calcul și rata inflației, de aproximativ 10%, câștigul real este de aproximativ 4.800 de lei, adică o pierdere a puterii de cumpărare de circa 500 de lei.
Ce înseamnă acești 500 de lei, concret? Totalul utilităților, de exemplu, pentru o garsonieră sau pentru un apartament cu două camere sau necesarul de alimente pentru o săptămână pentru o familie obișnuită.
Acelaşi calcul se aplică şi pensilor din România. Se pierd lunar din cauza inflaţiei aproximativ 300 de lei dintr-o pensie medie.
Cu cât a scăzut venitul
- pensie medie 2025: 2932 lei
- inflaţie 10% = 2638 lei
- pensie medie 2024: 2427 lei
Efectul erodării puterii de cumpărare deja se observă în economie prin scăderea drastică a consumului.
„Din punctul meu de vedere, în România, creșterea economică este bazată pe consum.
Dacă Guvernul va mai veni cu măsuri de reducere a consumului - a se vedea creșterea TVA - această scădere a consumului va afecta mediul de afaceri”, a mai declarat Radu Ciobanu.
Câştigul real întregistrează cea mai semnificativă scădere de la criza economică din 2010. Până anul viitor, atunci când valul inflaționist va ieși din calculul statistic, fenomenul va persista în economie.
