Majorarea accizelor ar putea avea efectul contrar. Iancu Guda: „O să descurajeze consumul, e un risc de economie subterană”

Analistul economic Iancu Guda a explicat, joi seara, la Antena 3 CNN că dacă va fi respectat programul de guvernare întocmai, impactul măsurilor de austeritate se vor ridica la 100 de miliarde de lei, ceea e suficient pentru a reduce deficitul fiscal. Nota de plată a „populismului din ultimii ani” e decontată atât de sectorul public, cât și de cel privat, într-un mod echilibrat, consideră Iancu Guda. A atras însă atenția că anumite măsuri, de pildă creșterea accizelor și majorarea TVA-ului pentru HORECA, ar putea avea efectul contrar și să ducă la o scădere a consumului, o creștere a economiei subterane, iar la final la încasări mai mici la stat. Există precedente, a explicat analistul economic. 

Iancu Guda a spus că au mai fost ani în care Guvernul a majorat accize și în loc să încaseze mai mulți bani la buget a încasat mai puțini. E un risc pe care și Executivul Bolojan și-l asumă. Creşterea accizelor cu 10% faţă de nivelul actual este una dintre măsurile din pachetul ce urmează să fie asumat de Guvern, potrivit informațiilor Antena 3 CNN. 

„Sunt taxe care o să descurajeze consumul. Creșterea accizei cu 10%, se așteaptă matematic, proporțional încasări de 4 miliarde, dacă rămâne consumul la fel. E un risc de economie subterană, trafic ilicit. La TVA, HORECA și imobiliare, creșterea va duce la o scădere a consumului. Nu e regula de trei simplă. 

Sunt precedente, în industria berii creșterea accizei a dus la o scădere a încasările la buget. (...) Există un efect în economie, adică încasările la buget cresc până la un punct, după care scad pentru că scade consumul și crește economia subterană”, a explicat el. 

În acest an, de la sectorul privat, Guvernul poate încasa în jur de 22 de miliarde de lei, crede Iancu Guda și asta doar dacă economia subterană scade cu minim 10%. 

Analistul economic e de părere că povara reducerii deficitului se împarte în mod echilibrat între sectorul public și cel privat, dacă programul de guvernare este respectat întocmai. 

„Pare că toți plătim direct sau indirect (pentru gaura de la buget n.red). Am cuantificat efectele în bani pentru toate aceste măsuri. Impactul programului de guvernare gândit pentru 12 luni se duce undeva spre 100 de miliarde de lei, ceea ce e suficient pentru a reduce deficitul fiscal spre 3%. Probabil conformarea nu o să fie cea care se va întâmpla din prima, dar nici toate aceste măsuri de reducere de cheltuieli sau de risipă nu se vor întâmpla instant. 

Dacă e să împărțim nota de plată a populismului din ultimii ani, e suportată în proporție de 54% dinspre sectorul public, apoi pe zona de evaziune fiscală, evazioniștii ar trebui să contribuie cu cel puțin 24%, iar sectorul privat ar trebui să vină cu diferența de undeva la 22%. 

Cred că toată zona privată, evazioniștii din privat care nu plătesc taxe, dar și cei care plătesc cinstit taxele, dar vor plăti taxe mai mare, dacă tragem linie, suportă cam jumătate, iar statul cealaltă jumătate. 

De aceea am susținut că e un plan echilibrat, toată lumea plătește, jumătate de la buget, jumătate de la privat”, a explicat el. 

Statul ar putea economisi 32 de miliarde doar din reducerea cheltuielilor cu salariile din administrația publică cu cel puțin 20%.

„Statul suportă cam 54%, 54 de miliarde, din care 32 de miliarde ar trebui să vină din reducerea cheltuielilor cu salariile din sectorul public la cel puțin 20%. E clar că nu se va putea face din prima cum s-a făcut prost și greșit în iunie 2010 când s-au tăiat brusc cu 25% salariile din sectorul public la toată lumea. Nu e ok să faci așa ceva. Unii merită salarii mai mari, unii mai mici, unii trebuie dați afară pentru că nu își justifică posturile. 

Efectele acestor măsuri se vor vedea în timp. De exemplu, la salarii, implementarea efectivă a acestui plan de reducere cu 20% ar trebui să aibă câteva măsuri concrete: plafonarea salariilor din sectorul public la salariul Președintelui, mai mare doar dacă are performanțe deosebite și bonsuri de performanță justificate. 

Apoi, înghețarea angajărilor. Când iese cineva la pensie din sectorul public nu este înlocuit, numai din asta poți să reduci cu 3% pe an, natural, costurile cu salariile. 

O altă reformă: nu ai voie să lucrezi în sectorul public și să ai și pensie în același timp. 

O reformă extraordinar de profundă care nu se poate face de pe o lună pe alta: legea salarizării funcționarului public cu înlocuirea tuturor sporurilor cu bonusuri pe criterii de performanță”, a explicat Iancu Guda.

Guvernul Bolojan va adopta vineri primele măsuri de austeritate. Ordonanța de Urgență pregătită de Executiv prevede plafonări ale sporurilor acordate bugetarilor. De pildă, potrivit informațiilor Antena 3 CNN, Guvernul vrea să plafoneze sporul de „antenă” la 300 de lei brut, ceea ce va aduce o economie la bugetul statului de 1,53 de miliarde de lei.