Guvernele lumii trebuie să înceapă să se pregătească pentru cele mai improbabile scenarii și să ia își întărească economiile pentru șocurile care vor urma, a spus șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), într-un discurs la Tokyo. Chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu se va încheia rapid, economia globală nu va mai arăta la fel. Fiecare creștere cu 10% a prețului petrolului va duce la o creștere de 40 de puncte de bază a inflației globale totale și la o scădere de 0,1–0,2% a producției globale, a avertizat Kristalina Georgieva.
„Sfatul meu pentru factorii de decizie din întreaga lume în acest nou mediu global? Gândiți-vă la ceea ce pare de neconceput și pregătiți-vă pentru asta”, a spus șefa FMI, oferindu-le guvernelor lumii trei sfaturi.
În această lume marcată de curenți profunzi de schimbare - în tehnologie și demografie, în geopolitică și comerț, în climă - sfatul șefei FMI pentru guverne este să își îngroașe rezervele financiare, ca să aibă spațiu de manevră. Mai mulți economiști au avertizat, la Antena 3 CNN, că motivul pentru care România va simți mai puternic șocul scumpirilor generate de acest război este tocmai că nu are spațiu de manevră, ca să atenueze aceste lovituri.
„În cei 6 ani și jumătate în care m-am aflat la conducerea FMI, am văzut pandemia Covid, patru ani de război în Ucraina, o criză a costului vieții și multe altele. Faptul că creșterea economică mondială s-a menținut destul de bine - în prezent o estimăm la 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027 - indică o reziliență remarcabilă. Dar șocurile continuă să apară. Vedem această reziliență testată din nou de noul conflict din Orientul Mijlociu. Importante instalații de petrol și gaze au suferit avarii și opriri; traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu 90%”, a spus șefa FMI în deschiderea discursului ei.
Kristalina Georgieva a spus că pentru o mare parte a Asiei și a lumii securitatea energetică a urcat rapid pe lista preocupărilor urgente, iar dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește există riscul „clar și evident” ca acesta să afecteze stabilitatea piețelor, creșterea economică și inflația.
Blocajul tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz are deja efecte directe în inflația globală.
„În primul rând, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și din comerțul cu GNL tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz. Aceasta include aproape jumătate din importurile de petrol ale Asiei și aproximativ un sfert din importurile sale de GNL. În al doilea rând, prețurile mondiale ale petrolului au crescut cu aproape 50% din decembrie, în timp ce Asia și Europa se confruntă cu creșteri abrupte ale prețurilor la gaze.
Ca regulă generală, estimăm că fiecare creștere de 10% a prețului petrolului - dacă persistă pe cea mai mare parte a acestui an - duce la o creștere de 40 de puncte de bază a inflației globale totale și la o scădere de 0,1–0,2% a producției globale”, a spus Kristalina Georgieva.
Trei sfaturi pentru guvernele lumii
Șefa FMI avertizează, de asemenea, că și în scenariul în care războiul din Iran se încheie rapid cu siguranță va apărea un nou șoc. „Sfatul meu pentru factorii de decizie din întreaga lume în acest nou mediu global? Gândiți-vă la ceea ce pare de neconceput și pregătiți-vă pentru asta”, a spus Georgieva, oferindu-le guvernelor lumii trei sfaturi.
Da, dar cum? Concentrându-vă pe ceea ce puteți controla. Trei sfaturi.
Primul: investiți în instituții puternice și cadre de politici solide pentru a susține economii puternice și creștere condusă de sectorul privat.
Instituții și politici economice orientate spre viitor
Șefa FMI îndeamnă guvernele lumii să gândească o politică de stat care să ofere direcție sectorului privat. Mai exact, să fie orientate spre viitor și să nu reglementeze excesiv „oferind fundamentul instituțional pentru ca sectorul privat să prospere”.
„După cum au învățat majoritatea economiilor emergente în ultimii ani, merită - prin rezultate mai bune în creștere economică și inflație - să existe bănci centrale independente, reguli fiscale și alte cadre de politici. Acest lucru ajută economiile să gestioneze schimbarea, să administreze riscurile și să valorifice oportunitățile”, a spus șefa FMI.
Kristalina Georgieva a dat exemplul schimbărilor fundamentale pe care le produce inteligența artificială pe piața muncii, dar și demografia în scădere, îndemnând guvernele să propună politici atent concepute pentru a gestiona aceste două problematici.
„Luați exemplul dublei transformări produse de inteligența artificială și demografie, care remodelează fundamental piețele muncii. Inteligența artificială are un potențial enorm de a crește productivitatea, dar și de a elimina locuri de muncă vechi și de a crea altele noi - valorificarea ei pentru îmbunătățirea bunăstării generale va necesita politici atent concepute. Demografia, la rândul ei, ne lasă într-o lume cu viteze diferite: societăți îmbătrânite care au nevoie de o participare mai mare la forța de muncă și de mai multă automatizare; și populații tinere, în creștere rapidă, care au nevoie de locuri de muncă”, a spus șefa FMI.
Rezerve financiare solide
Al doilea sfat al șefei FMI pentru guverne a fost să folosească spațiul de politică economică (rezervele financiare) atunci când este necesar și să se asigure că îl refac.
„În sectorul privat, aceste rezerve permit firmelor să își reducă marjele de profit pentru a absorbi șocurile. În ultimele 11 luni, am văzut astfel de acțiuni din partea exportatorilor și importatorilor care au limitat transferul tarifelor mai mari în prețurile de vânzare, în special pe piața din SUA.
În sectorul public, rezervele permit factorilor de decizie să atenueze contraciclic impactul șocurilor economice, cel mai bun exemplu fiind răspunsul global de politică economică la pandemie. Din acest motiv, FMI recomandă întotdeauna țărilor să mențină spațiu fiscal — astfel încât să poată fi folosit atunci când apar șocuri și cererea privată slăbește.
De asemenea, insistăm că abilitatea de a aplica politici fiscale contraciclice necesită un angajament puternic pentru refacerea rezervelor în perioadele bune — ideal formalizat într-un cadru fiscal robust pe termen mediu”, a spus Georgieva.
Întărirea capacității de adaptare rapidă la șocuri
Cel de-al treilea și ultimul sfat: întărirea capacității de adaptare la șocuri. „Până la urmă, rezervele sunt la fel de bune ca modul în care sunt folosite”, a subliniat șefa FMI.
„Guvernele trebuie să dea dovadă de mai multă agilitate într-o lume incertă și fluidă — văzând nu doar provocări, ci și oportunități. Un exemplu evident: integrarea regională, în special aici, în Asia. Uniunea Europeană are comerțul intern reprezentând aproximativ 60% din totalul comerțului său; în ASEAN, cifra este mai aproape de 20%.
Un alt exemplu de agilitate: băncile centrale au mandate care le stabilesc direcția generală - fie o țintă de inflație, fie un regim de curs fix - dar, dincolo de aceasta, trebuie să fie mereu atente la date atunci când decid cum să își folosească spațiul de politică. Chiar aici, în Japonia, asistăm la o bancă centrală care răspunde agil la tranziția de la o perioadă îndelungată de inflație sub țintă, printr-o serie de decizii de politică bine calibrate”, a adăugat șefa FMI.
Ştiri video recomandate
