Familiile ar trebui să păstreze bani lichizi acasă pentru a putea plăti produsele esențiale în timpul crizelor, arată o analiză a patru evenimente majore care au perturbat Europa, inclusiv pandemia și invazia Rusiei în Ucraina din 2022, citată de CNN.
Cercetarea, publicată miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE), arată că în timpul fiecărei crize recente, cererea de numerar în Europa a crescut brusc. Bancnotele oferă un „beneficiu psihologic și practic distinct”, afirmă studiul, care poartă titlul sugestiv: „Rămâi calm și ține la tine bani cash” („Keep calm and carry cash”).
Concluziile studiului vin în sprijinul conștientizării tot mai mari, inclusiv la nivel instituțional, că numerarul reprezintă un element esențial în pregătirea națională pentru situații de urgență, scriu autorii.
Cât numerar să ai în casă pentru situații de criză, în funcție de țară
De exemplu, autoritățile din Țările de Jos, Austria și Finlanda recomandă ca fiecare gospodărie să păstreze între 70 și 100 de euro de persoană, suficient pentru a acoperi necesitățile de bază timp de aproximativ 72 de ore.
În Suedia, recomandarea este de a deține suficienți bani lichizi pentru a putea plăti alimente, medicamente și combustibil pentru cel puțin o săptămână. „Calculați costul total al acestor produse pentru o săptămână, pentru întreaga familie. Păstrați numerar acasă, în bancnote de valoare mică, pentru tranzacții, în cazul întreruperii plăților digitale”, se precizează în ghidul oficial.
Explicând de ce oamenii preferă bancnotele în astfel de momente, studiul BCE notează că, în situații de stres extrem, publicul percepe numerarul drept o rezervă de valoare sigură și un mijloc de plată fiabil. Un astfel de caz s-a produs în aprilie, când o până de curent masivă a afectat Spania și Portugalia, blocând terminalele de plată și forțând numeroase magazine să accepte doar numerar.
„Numerarul oferă o redundanță esențială – o «roată de rezervă» pentru sistemul de plăți”, scriu autorii studiului. „Această redundanță este vitală pentru orice sistem, deoarece niciun sistem nu este infailibil.”
Pandemia de COVID-19, fără precedent, a dus la o acumulare constantă de numerar în rândul europenilor, pe fondul incertitudinii prelungite, inclusiv în privința veniturilor viitoare, subliniază cercetătorii.
La rândul său, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a declanșat o cerere crescută de numerar, în special în țările vecine Ucrainei sau Rusiei. Acest comportament arată că „oamenii au reacționat la apropierea geografică de posibile perturbări acumulând lichidități portabile”, explică studiul.
Ce recomandă autoritățile să avem în casă pentru situații de urgență
Asigurarea faptului că europenii sunt pregătiți pentru posibile crize, cum ar fi războiul, a devenit o prioritate pe agenda autorităților în ultimii ani.
În martie, Comisia Europeană a emis o recomandare potrivit căreia cetățenii Uniunii Europene ar trebui să aibă în casă suficiente provizii – hrană, apă și alte bunuri esențiale – pentru cel puțin 72 de ore în caz de urgență. Documentul de 18 pagini avertiza că Europa se confruntă cu o realitate nouă și mai sumbră, menționând războiul din Ucraina, sabotajul infrastructurii critice și războiul electronic ca factori principali.
Anul trecut, Suedia și Finlanda și-au actualizat, de asemenea, ghidurile pentru cetățeni cu privire la supraviețuirea în caz de război. Broșurile distribuite gospodăriilor conțin instrucțiuni privind pregătirea pentru pene de curent, întreruperi de comunicații și fenomene meteorologice extreme. Recomandările variază de la stocarea de apă îmbuteliată și produse de igienă, până la cultivarea alimentelor comestibile în gospodărie.
Românii ar trebui să fie pregătiți să supraviețuiască 10 zile în cazul unor situații de urgență. Arafat: „Să aibă alimente, bani cash”
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a explicat în luna iulie, în timpul unei conferințe despre schimbările climatice, că românii trebuie să fie pregătiți în cazul unei situații de urgență și să se poată descurca singuri 72 de ore sau chiar 10 zile. „Oamenii trebuie să aibă apă, alimente neperisabile, bani cash”, a adăugat Arafat.
„Minimul 72 de ore, care se poate extinde la 10 zile. Oamenii trebuie să aibă apă, alimente neperisabile, congelate. Trebuie să aibă radio cu baterii, să asculte în cazul în care îi sunt transmise informații. Trebuie să aibă medicamente, să nu fie nevoiți să meargă la farmacii. Pregătirea înseamnă rezervă în casă, să poți supraviețui 72 de ore fără să depinzi de stat. Dacă statul are intervenții s-ar putea să nu poată interveni. Trebuie să aibă oamenii bani cash. Am văzut la Valencia că n-au mai funcționat bancomatele”, a explicat Raed Arafat.
Șeful DSU a mai adăugat că „problema schimbărilor climatice e una complexă și nu e ca multe alte concepte”.
„Noi trebuie să lucrăm cu consecințele schimbărilor. Sunt consecințe din ce în ce mai complexe. Trebuie să lucrăm cu DSU, cu ANM. Schimbările climatice nu pot fi schimbate la nivelul unei singure țări. Dacă o țară ia măsuri și altele nu, măsurile nu o să aibă impact. Trebuie să protejăm populația. Cu cât ei se pregătesc mai bine, cu atât reducem impactul asupra lor”, a mai spus el.
De asemenea, a subliniat faptul că „România e o țară care are unul dintre cele mai performante sisteme de alertare”.
„Sistemul a salvat sute de vieți din 2018. Aceste sisteme și-au arătat rolul. Și ultima furtună a fost ultima dovadă, dar trebuie să dezvoltăm și mai mult sistemele. Trebuie să putem folosi sateliți, să avertizăm populația”, a mai precizat Raed Arafat.
Ştiri video recomandate
