Antena 3 CNN Economic Românii vor plăti mai mulţi bani la supermarket, din 30 noiembrie. Produsele care vor avea o nouă taxă

Românii vor plăti mai mulţi bani la supermarket, din 30 noiembrie. Produsele care vor avea o nouă taxă

Alimentele de bază s-au ieftinit de la 1 august, dar pe români îi aşteaptă alte scumpiri la supermarketuri peste câteva luni.

Românii vor plăti mai mulţi bani la supermarket, din 30 noiembrie. Produsele care vor avea o nouă taxă
Sursa foto: pixabay.com/techmania
de Georgiana Adam    |    09 Aug 2023   •   10:00

Este vorba despre introducerea sistemului de garanție-returnare (SGR), ceea ce înseamnă că românii vor trebui să plătească garanţie de 50 de bani pentru toate recipientele din plastic, sticlă sau aluminiu pe care le cumpără de la magazin, iar ulterior vor putea să îşi recupereze banii, dacă returnează ambalajele.

În România, sistemul de garanție-returnare (SGR) trebuie să devină funcțional, conform legii, din 30 noiembrie, dată de când consumatorii vor plăti o garanție de 0,50 lei la cumpărarea unei băuturi îmbuteliate.

Apoi, după golirea ambalajului, românii îl vor duce într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți pentru a primi valoarea garanției plătite inițial.

Sistemul de garanție-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile este o metodă venită să încurajeze reciclarea ambalajelor atât de populație, cât și de companii. 

Băuturile pentru care românii vor plăti mai mult din 30 noiembrie

Este promovat astfel un comportament responsabil vizavi de mediul înconjurător, urmărind-se reducerea impactului negativ asupra mediului.

Sistemul se referă, în principal, la ambalajele primare, utilizate pentru protejarea produselor individuale și este aplicabil pentru ambalajul primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l, inclusiv cel utilizat pentru bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase, care vor trebui să fie etichetate cu un marcaj specific.

Recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de ordin prin care se urmărește introducerea în Ordonanța de urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a contribuției datorată de către operatorii economici care introduc pe piață ambalaje primare nereutilizabile care fac obiectul SGR.

Astfel pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuția este 0,5 lei pentru ambalaje din metal și 1 leu pentru ambalaje din sticlă și/sau plastic.

Plata contribuțiilor menționate mai sus se va efectua anual pentru diferența dintre cantitățile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare (65% pentru anul 2024) și cantitățile de ambalaje nereutilizabile efectiv returnate.

Prin implementarea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile se reduce impactul deșeurilor asupra mediului și se promovează economia circulară, în care materialele reciclate sunt reintroduse în procesul de producție. 

Este vorba, în final, despre gestionarea responsabilă a deșeurilor și protecția mediului înconjurător, scop în care autoritățile, industria și consumatorii trebuie să colaboreze pentru a asigura eficacitatea acestui sistem, potrivit Mediafax.

Prevederile Hotărârii de Guvern menționate:

- producătorii și comercianții care introduc pe piața națională produse ambalate menționate mai sus au obligația de a se înregistra în SGR;

- valoarea garanției a fost stabilită la 0,50 lei pentru fiecare ambalaj, fiind suma plătită de către consumatorul final la momentul achiziționării unui produs în ambalaj SGR și va fi restituită integral consumatorului final la momentul returnării ambalajului SGR în cadrul unui punct de returnare;

- punctul de returnare a ambalajelor SGR este organizat în cadrul structurii de vânzare a comerciantului sau în imediata vecinătate a acesteia, fără depășirea unei distanțe de 150 de metri față de structura de vânzare, având cel puțin același program de funcționare ca al comerciantului;

- comercianții care au structuri de vânzare cu o suprafață mai mică de 200 metri pătraţi, care nu-și organizează propriile puncte de returnare își pot îndeplini obligațiile de organizare a punctelor de returnare prin asociere cu alți comercianți care au structuri de vânzare cu o suprafață mai mică de 200 metri pătraţi sau prin acord de parteneriat cu unități administrativ-teritoriale/asociații de dezvoltare intercomunitară;

- ambalajele SGR se pot returna în cadrul oricărui punct de returnare organizat pe teritoriul României, indiferent de locul din care a fost achiziționat produsul și fără a fi condiționat de prezentarea bonului fiscal, în vederea recuperării garanției;

- stocurile de ambalaje care nu respectă condițiile din această hotărâre (de ex., nu sunt marcate cu semnul SGR) pot fi comercializate cel târziu până în data de 31 decembrie 2024, dată după care comercializarea lor este interzisă pe teritoriul național;

- SGR nu se aplică produselor exportate, comercializate în magazine tip duty-free și celor care se comercializează în mijloacele de transport internațional;

- comercianții care vând exclusiv prin intermediul unor platforme online precum și cei din HORECA nu au obligația de a organiza puncte de returnare pentru ambalajele SGR.

Hotărârea prevede și sancțiuni destul de drastice, de până la 50.000 lei pentru toți cei implicați (producători, comercianți, administrator SGR), pentru nerespectarea obligațiilor ce le revin cu privire la gestionarea ambalajelor primare nereutilizabile.

×
Parteneri
Sebastian Burduja şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei
x close