Chiriile continuă să crească în Europa, însă ritmul diferă enorm de la o țară la alta. România și Croația ies clar în evidență: în ambele cazuri, creșterile au fost mult peste inflația generală, ceea ce înseamnă că povara pentru chiriași a crescut puternic chiar și după ajustarea cu scumpirile din economie, scrie Euronews.
Între trimestrul al doilea din 2025 și trimestrul al doilea din 2026, chiriile plătite pentru locuințe au crescut, în medie, cu 3% în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.
Diferențele dintre țări sunt însă uriașe. În Finlanda, chiriile au stagnat, în timp ce în România au crescut cu 43,5%, cel mai mare avans din UE. Croația urmează îndeaproape, cu 40,1%.
În aceeași perioadă, inflația generală a fost de 9,5% în România și de 4,8% în Croația. Chiar și după eliminarea efectului inflației, chiriile au crescut cu peste 30% în ambele țări.
Slovenia ocupă locul al treilea în UE, cu o creștere de 10%, echivalentă cu puțin peste 6% în termeni reali.
Cum se explică salturile din România și Croația
Instituțiile care furnizează datele către Eurostat au indicat și câteva explicații pentru salturile din România și Croația. În cazul României, autoritățile susțin că principalul motiv este creșterea chiriilor administrate, adică a celor pentru locuințe aflate în domeniul public sau privat al statului ori al autorităților locale.
Dr. Adriana M. Soaita, de la Universitatea din Glasgow, pune însă sub semnul întrebării această explicație. „Locuințele publice de închiriat reprezintă o parte prea mică din fondul locativ”, a declarat ea pentru Euronews Business, adăugând că aceste chirii sunt atât de mici comparativ cu piața privată încât chiar și o triplare a lor ar avea un efect redus asupra mediei generale.
Potrivit acesteia, dacă scumpirile rămân foarte mari chiar și după ce sunt luate în calcul inflația, metodologia Eurostat și piața informală, una dintre explicații ar putea fi intrarea pe piață a unor locuințe noi sau complet renovate, cu chirii semnificativ mai mari.
În Croația, instituția care furnizează datele a explicat saltul prin decizia autorităților locale din Zagreb de a majora chiriile pentru o anumită categorie de locuințe sociale.
Cum au schimbat investițiile piața chiriilor din Croația
Profesorul Gojko Bezovan, de la Universitatea din Zagreb, spune că o parte importantă din fondul locativ al Croației a devenit tot mai mult o investiție financiară.
Apartamentele și proprietățile destinate turismului au devenit o formă importantă de economisire și investiție, astfel că multe locuințe noi nu sunt cumpărate pentru a fi folosite efectiv ca reședință și rămân uneori goale.
Croația a introdus din 2025 o taxă pentru apartamentele neocupate. În 2025 și 2026 a crescut puternic și numărul contractelor de închiriere înregistrate la administrația fiscală.
„Prin urmare, un număr mai mare de locuințe de calitate superioară din marile orașe a intrat pe piața de închiriere, la chirii semnificativ peste medie”, a explicat Bezovan.
Turcia are cea mai mare inflație a chiriilor
Dacă sunt incluse și țările candidate la UE și statele din Asociația Europeană a Liberului Schimb, Turcia ocupă primul loc. Chiriile au crescut cu 49,6% între trimestrul al doilea din 2025 și aceeași perioadă din 2026.
Spre deosebire de România și Croația, însă, Turcia nu a înregistrat un salt brusc, ci o creștere treptată a chiriilor. În plus, inflația generală a depășit 30% în aceeași perioadă, astfel că avansul real al chiriilor a fost mai mic decât în România și Croația.
Creșteri de două cifre s-au înregistrat și în Serbia, unde chiriile au urcat cu 12,5%.
Avansuri de peste 5% au mai fost raportate în Bulgaria, cu 9,9%, Macedonia de Nord, cu 9,2%, Islanda, 8,6%, Grecia, 7,5%, Cehia, 6,2%, Albania, 6%, Slovacia și Lituania, ambele cu 5,3%, și Portugalia, cu 5,2%.
În marile economii europene, creșterile au fost mult mai mici
Dintre cele mai mari patru economii ale Uniunii Europene, doar Italia, cu o creștere a chiriilor de 3,5%, s-a situat peste media UE de 3%.
În Spania, chiriile au crescut cu 2,5%, în Germania cu 2,1%, iar în Franța cu 1,6%.
După ajustarea cu inflația, chiriile nu au crescut în termeni reali nici în Belgia, Estonia, Finlanda și Luxemburg.
La nivelul UE, chiriile au fost cu 2,9% mai mari în august 2026 față de august 2025.
În general, datele confirmă tendința observată între trimestrele secunde din 2025 și 2026. Croația este însă o excepție: în august, creșterea anuală a fost de doar 4,3%, mult sub avansul de 40,1% rezultat din comparația trimestrială.
Explicația este că indicele chiriilor a făcut un salt foarte mare între iulie și august 2025, ceea ce influențează puternic comparațiile lunare și trimestriale.
Prea mulți chiriași pentru prea puține locuințe
Emma Rosser, director de cercetare pentru sectorul rezidențial EMEA la JLL, spune că datele Eurostat pentru toate contractele de închiriere nu arată peste tot creșteri spectaculoase, însă situația este diferită în cazul contractelor noi.
„Concurența puternică pentru numărul redus de locuințe disponibile la închiriere în orașele europene duce la creșteri mari ale prețurilor pentru contractele noi”, a explicat ea.
Dezechilibrul dintre cerere și ofertă există în mare parte din Europa, dar este mai puternic în orașele unde chiriile cresc cel mai rapid.
Dr. Nóra Teller, cercetător la Metropolitan Research Institute din Budapesta, spune că scumpirea chiriilor are mai multe cauze: factori economici și demografici, dar și lipsa locuințelor disponibile.
Anii cu dobânzi foarte mici au încurajat cumpărarea de proprietăți pe credit. După 2022, costurile de finanțare au crescut puternic, iar o parte dintre cei care ar fi cumpărat prima locuință nu și-au mai permis acest lucru și au rămas pe piața chiriilor.
Un alt factor este transformarea locuințelor într-un activ financiar. Investitorii instituționali, fondurile de private equity, fondurile de investiții imobiliare și proprietarii care cumpără apartamente special pentru a le închiria tratează tot mai des locuințele ca pe o investiție, nu doar ca pe un bun destinat locuirii.
