Statul român revine la ideea colaborării public-privat, cu speranța de a continua investiții majore și pe timp de austeritate. Ministerul Finanțelor le-a cerut celorlalte ministere să identifice ce proiecte pot fi realizate cu finanțare privată. Astfel, mai multe proiecte ar putea fi demarate în următorii ani prin acest mecanism. De exemplu, la Timișoara, municipalitatea caută deja un partener privat pentru construcția unui nou spital, investiție estimată la peste 140 de milioane de euro, cu termen de finalizare în 2030.
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte publice-private din România ar putea fi implementat în Timișoara. Până în 2030, orașul ar putea avea un nou spital municipal, construit cu bani privați și plătit de stat doar după finalizare. Investiția depășește 140 de milioane de euro, iar noua unitate ar urma să aibă până la 400 de paturi. Primăria, împreună cu International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, caută acum partenerul privat care să realizeze proiectul.
"Primăria, deși dispunea de finanțarea necesară, una dintre condițiile esențiale pentru existența unui parteneriat public-privat, a dorit să transfere responsabilitatea proiectării și construcției spitalului către un operator privat cu experiență în domeniu. În acest fel, și-a asigurat, sperăm noi, cel mai mic cost posibil pentru realizarea spitalului, menținând în același timp condiții de calitate de top.
Noi credem că experiența sectorului privat va fi crucială în realizarea unor proiecte complexe, bine implementate și finalizate la timp, care să beneficieze și de mentenanță pe întreaga durată de viață a proiectelor" a spus Cristian Nacu, senior country manager la România IFC.
Din vară, Ministerul Finanțelor a început demersurile pentru a identifica ce investiții ar putea fi realizate prin colaborări de tip public-privat. Vorbim despre proiecte mari de infrastructură sau servicii publice, unde modelul este simplu: mediul privat vine cu finanțarea și expertiza, iar statul asigură cadrul legal și fiscal, urmând să ramburseze ulterior o parte din costuri.
"Ar putea fi un instrument de dezvoltare, de atragere a investițiilor, în special în zonele cu infrastructură deficitară. Dar, în continuare, există două mari handicapuri: primul, lipsa de predictibilitate a legislației fiscale.
Mulți nu înțeleg că, pentru ca un PPP să funcționeze, trebuie să existe o alocare bugetară clară pe mai mulți ani. Ori, la noi, legile bugetare nu sunt multianuale, și cred că acesta este cel de-al doilea mare handicap în dezvoltarea acestor parteneriate public-private", a spus şi Gabriel Biriş, avocat fiscal.
România are legislație pentru astfel de parteneriate desfășurate între stat și privat din 2010. Însă, în 15 ani, puţine proiecte au fost duse până la capăt sub această formă. În alte țări europene acestea au ajuns o normalitate.
În 2024, Grecia a condus topul țărilor europene după valoarea proiectelor de tip parteneriat public-privat, urmată de Regatul Unit, Belgia, Italia și Franța. Cele mai multe proiecte au fost pe zona de infrastructură: autostrăzi, drumuri și linii de tren, printre care centura Atenei sau un tramvai urban în Florența.
La numărul de proiecte, Belgia a fost lider, cu 9 investiții finalizate, urmată de Franța, Italia, Regatul Unit și Germania. În total, șapte țări au încheiat cel puțin două proiecte prin parteneriat public-privat, iar alte 11 au avut cel puțin unul implementat.
Ştiri video recomandate
