Economiștii avertizează că urmează o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic pentru România. Reducerea deficitului, prima misiune a noului Președinte, va putea fi realizată doar cu măsuri dure, care se vor traduce în scumpiri pentru români. Nicușor Dan a spus în mai multe rânduri că nu își dorește să crească TVA-ul și că va încerca să găsească soluții la negocierile pentru formarea viitorului Guvern astfel încât să nu se ajungă la o astfel de măsură. Economistul Iancu Guda a spus, marți, la Antena 3 CNN că până la creșterea TVA-ului e nevoie de o mai bună colectare a banilor de către instituțiile statului.
Economistul e de părere că pentru bunul mers al economiei românii trebuie să-și recapete încrederea în instituțiile statului.
„Orice formă de a arăta contribuabilului că nu mai e mai merge căpușat. Că banii noștri se cheltuie cu responsabilitate, că am ajuns la Terapie Intensivă cu administrația publică și durează trei, cinci ani de vindecare, iar lucrurile se vor face cu transparență”, a explicat el la Antena 3 CNN.
Iancu Guda: „Nu există o soluție magică, singulară”
De asemenea, Iancu Guda e de părere că în perioada următoare este esențial ca autoritățile publice să facă clar mediului de afaceri faptul că va fi redusă risipa de la stat, dar la reducerea deficitului trebuie să contribuie și acest sector.
„Nu există o soluție magică, singulară, prin care să se rezolve o problemă complexă care s-a tot adâncit în ceea ce privește deficitul fiscal și e nevoie de echilibru și de măsuri duale atât pe componenta de cheltuieli ale statului, cât și pe componenta de venituri și aici nu mă refer la o creștere de taxe din prima, ci o mai atentă și mai eficientă colectare a celor existente.
Modul cum se comunică mediului privat că se va tăia și din risipa de la sectorul public și se va contribui solidar la rezolvarea acestei probleme e esențial. Îmi aduc aminte de un mesaj înaintat de fostul premier Ciolacu în toamna lui 2023, mesajul inițial a fost bun, implementarea nu a fost eficientă, a spus tăiem și din sectorul public 6 miliarde de lei, să contribuie și sectorul privat cu 6 miliarde de lei. Iată cum trebuie să sune un mesaj de uniune națională”, a explicat el.
În timp ce economistul Daniel Dăianu e de părere că deficitul nu poate fi redus fără creșterea TVA-ului, Iancu Guda consideră că sunt alte măsuri care pot fi adoptate până la creșterea taxelor. De pildă: restructurări în administrația publică și o colectare mai eficientă a TVA-ului și a datoriilor companiilor private și de stat.
„Dacă venim și spunem înghețăm angajările în sectorul public și cei care ies la pensie nu o să mai fie înlocuiți? Mă uit acum pe execuția bugetară de anul trecut, cheltuieli de personal 164 de miliarde de lei. Ciclul natural e de 3% pe an care ies la pensie, deci nu înghețarea salariilor, ci a angajărilor și soluții vei găsi, prin digitalizare, poate unii vor fi înlocuiți pentru că e personal la limită în educație, sănătate, MAI, dar în alte sectoare, ministere vei eficientiza. Atunci soluția e să restructurezi gradual 3% pe an sectorul pe an, asta înseamnă din start 5 miliarde de lei.
(...) Ei vor ieși în mod natural la pensii, găsim soluții să ne eficientizăm ca întreaa umbrelă a sectorului public să aibă cu 40.000 mai puțin angajați. Atenție, noi plătim 27% din veniturile statului pe salarii, e cea mai mare pondere din UE, care e 20%. Avem un sfert din aparatul public, 200.000-250.000, care în timp, cu o abordare profesionistă trebuie redusă. Dacă reestructurăm 40.000 pe an natural în cinci ani reușim să restructurăm”, a spus el.
O treime din TVA nu e colectat
În ce privește TVA-ul, Iancu Guda a spus la Antena 3 CNN că România are cea mai slabă colectare a acestei taxe din UE.
„O treime din TVA-ul care trebuia colectat nu a fost colectat. În primele trei luni ale acestui an, deși avem o creștere a vânzărilor din retail cu 3,7%, inflație 5%, deci doar din preț și din cantitate nouă trebuia să ne crească încasările din TVA cu 8%, realitatea e că ele scad cu 3%. De ce? Nu TVA-ul în sine e o problemă, doar Cipru și Luxemburg au mai mare, dar de ce avem cea mai slabă colectare? Venituri din TVA raportate la PIB 6,8%. ”, a spus el.
Analistul economic spune că un alt loc de unde Guvernul poate strânge bani e din colectarea datoriilor companiilor private și de stat. Mai mult, el a susținut că România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei și statul să vândă creanțele companiilor restante cu un discount către fondurile de investiții.
„E clar că problema e la eficiența colectării. ANAF are acum de colectat, taxe declarate, nu evaziune fiscală, 83 de miliarde de lei pe sold, sunt 42.500 de companii cu taxe restante, dacă te uiți descrescător din top 1000 au 60 de miliarde, din topul 1000 restanțieri, doar top 100 companii de stat au restanțe neplătite 22 de miliarde de lei.
(Recuperezi n.red) din creanța unui fond de investiții și așa pui presiune pe acele companii. Statul acum nu își poate vinde creanța fiscală decât la preț nominal. (...) Sunt companii care își induc starea de insolvență pentru că legea de insolvență le protejează, dar dacă ar știi că statul, care e primul la masa credală, le poate vinde creanța la un investitor cu un discount de 20%.
Sunt companii private care sunt foarte nemotivate să-și plătească taxele pentru că cadrul legal le permite să-și rostogolească aceste datorii. În Polonia statul dacă nu-și încasează creanțele nu stă agățtat 10 ani, vinde creanța cu discount. Cesiunea de creanțe se practică în afară. ANAF ul din Polonia asta face, dacă nu e capabil în trei ani să colecteze, vinde cu discount”, a explicat el.
În ce privește sugestia profesorului Dumitru Borțun de a crește taxele pentru marile corporații, Iancu Guda crede că este o soluție care ar putea fi folosită de Guvern doar pentru o perioadă determinată de timp.
„Deja plătesc în România, top 1000 de companii, din care 800 sunt multinaționale, contribuie cu 40% la toate veniturile publice, adăugăm aici contribuții, deci nu doar impozitul pe profit, că a fost această marotă o problematică oarecum falsă. impozitul pe venit pe exec bu de anul trecut a fost 35 de miliarde, statul are 530 de miliarde, 6% din banii statului vin din impozitul pe profit.
Aceste companii au cifra de afaceri 1000 de miliarde, s-a tot discutat că nu fac profit în România, dacă ar face profit 8%, cât e profitul mediu al companiilor în România, și ar fi taxate cu 16%, s-ar duce undeva la 20 de miliarde, ele plătesc deja 15.Nu asta e problema. Ele contribuie cu 40% din contribuții pentru că au 2 milioane de angajați cu salarii cu 30% mai mari decât media națională. Poate doar ocazional, excepțional un an, când avem această presiune pe buget o taxă de solidaritate cu prag minim de 1%”, a spus el.
O altă soluție ar fi o mai bună absorbție a fondurilor europene, în mod special a celor din PNRR, mai ales că două treimi din banii PNRR sunt granturi nerambursabile.
Plata salariilor și pensiile majorate anul trecut reprezintă o provocare majoră pentru Guvern, a avertizat marți seara ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și construirea unui stat mai suplu, a mai subliniat acesta.
Analiza integrală făcută de Iancu Guda la Sinteza Zilei aici:
Ştiri video recomandate
