Tensiuni în spaţiu între Rusia şi SUA. Ce riscuri sunt în cazul unui conflict? | Răspunsul Agenției Spațiale Române

Mai exact, tensiunile dintre Rusia şi SUA au fost dezvăluite de către Astronautul NASA Mark Vande Hei, care întors pe Pământ a confirmat că tensiunile dintre cosmonauții ruși și astronauții americani au crescut la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Luna trecută Hei a aterizat cu 2 omologi ruși în Kazahstan, după 355 de zile în spațiu. La acea vreme, astronauții au declarat deschis că preferă să evite schisma politică dintre țările lor.

Cu toate acestea, într-un interviu recent acordat Washington Post, Hay a dezvăluit că lucrurile nu au fost plăcute pe ISS.

La un moment dat, astronautul a declarat că războiul de pe Pământ face găuri în logica cosmonauților, dând de înțeles că aceștia se ceartă ocazional pe probleme internaționale.

Mai mult, şeful Agenției Spațiale Ruse, Dumitri Rogozin, a anunțat din nou, că își va scoate națiunea din programul Stației Spațiale Internaționale, însă analiștii internațional nu consideră că declarațiile lui Rogozin reprezintă cu adevărat o amenințare.

Potrivit lor, nu a fost vorba de un anunț de plecare din program, ci doar o recunoaștere a faptului că Roscosmos îi va avertiza pe ceilalți parteneri dacă se ia o astfel de decizie. 

Deocamdată însă, există un acord de parteneriat semnat pentru a opera laboratorul în orbită până la sfârșitul anului 2024.

NASA dorește să mențină stația până la sfârșitul anului 2030 o dorință susținută de președintele american Joe Biden.

Întrebat care ar fi riscurile unui conflict în spaţiu între SUA şi Rusia, Dumitru Prunariu, președintele de onoare al Agenției Spațiale Române și singurul român care a ajuns vreodată în spațiu, a explicat: 

"Riscul este să se piardă o investiție care până acum a costat 150 de miliarde de dolari. Acesta este costul Stației Spațiale Internaționale.

În fiecare zi se consumă aproximativ 90 până la 170.000 de dolari pe cosmonaut în spațiul cosmic.

Deci investiția în Stația Cosmică Internațională este extrem de mare. Nicio națiune nu își permite să piardă această investiție sau să om altereze într-un fel.

Deși declarațiile destul de alarmante pe care le face domnul Dimitri Rogozin ajung la urechile noastre, acestea sunt în primul rând declarații politice.

Să nu uităm că domnul Rogozin nu este specialist în domeniul spațial, ci este politician în primul rând, iar declarațiile pe care le face au la bază doar aceste considerente politice.

În momentul de față este imposibil să se desfacă stația spațială în partea americană, parte rusească sau parte internațională, pentru că sistemele au fost create în așa fel încât lucrează numai integrat, chiar dacă partea de comunicații este asigurată de partea americană, inclusiv pentru ruși.

Partea de alimentare cu combustibil și ridicarea orbitei deocamdată este asigurată numai de ruși.

Sistemele de asigurare a vieții în interiorul stații orbitale sunt de asemenea comune și funcționează doar împreună.

Toate aceste lucruri trebuie avute în considerare atunci când se fac astfel de declarații.

Partea americană a făcut o expertiză amănunțită a Stației Cosmice Internaționale și a apreciat că, din punct de vedere mecanic, aceasta-i poate fi garantată până în anul 2030 și a propus atât părții rusești cât și partenerilor internaționali Canada, Agenția Spațială Europeană, Agenția Spațială Japoneză să prelungească contractul de cooperare până în această perioadă.

Desigur, războiul din Ucraina creează disensiuni mari între parteneri.

Războiul media care se desfășoară între est și vest, care este bine controlat de către vest în momentul de față duce informații fiecărei părți în parte, care sunt disonante, de multe ori sunt în contradictoriu și astfel fiecare cosmonaut-astronaut sunt influențați de ceea ce se transmite și ceea ce se informează în țara lui.

Cu toate acestea, recomandarea strictă pentru ei este să colaboreze la bordul Stației Cosmice Internaționale.

Deconectarea ar putea să se producă doar în momentul în care Stația Cosmică Internațională va fi sacrificată, iar anumite module pot fi păstrate pe orbită pentru a se reconecta sub forma una stații spațiale rusești", a spus Dumitru Prunariu, președintele de onoare al Agenției Spațiale Române în emisiunea În faţa Naţiunii de la Antena 3. 

Cele mai multe dintre celelalte parteneriate spațiale ale Rusiei s-au prăbușit ca urmare a invaziei Ucrainei.

De exemplu, Europa a anunțat că Roverul său, care caută viață pe Marte, nu va mai fi lansat cu ajutorul unei rachete rusești proton și nu va mai ateriza pe o platformă construită de Rusia, așa cum a fost planificat anterior.

Pe de altă parte, Rusia nu mai vinde motoare de rachete companiilor americane, iar rachetele Soiuz nu zboară din portul spațial al Europei din Guayana Franceză, așa cum făceau cândva.

Pe de altă parte, Rusia ar dori să rămână în parteneriatul ISS pentru a evita deteriorarea în continuare a programului spațial civil al națiunii, cel puțin până când va avea alte opțiuni, spun unii experți.