Potrivit lui Vasile Vlașin, primul lucru extrem de important este să nu te pierzi cu firea și să acționezi și să reacționezi imediat, dar cu tact.
”În primul rând trebuie să conștientizezi că pe fruntea ta nu scrie scutit. Oriunde, oricui, oricând i se poate întâmpla. Dacă tu deții cunoștințele, nu vei intra în panică. Rămâi calm și acționezi. Acționarea înseamnă prima și prima dată rămânerea ta în siguranță. Din păcate, foarte mulți din cei care doresc să devină eroi devin victime. Pentru că își pun viața în pericol. Și am văzut situații de electrocutare, de incendii, la accidente rutiere se întâmplă, și cele mai frecvente și mediatizate cazuri sunt cele de înec. Iar vara aceasta, din nefericire, am avut foarte multe asemenea drame. Din nefericire, în momentele acelea, din dorința de a fi de ajutor, îți scapă din vedere această primă regulă a unui salvator. Și anume siguranța ta proprie. Siguranța salvatorului este prima regulă. Nu intervii dacă viața ta este pusă în pericol.
Dacă locul este sigur, te-ai apropiat, trebuie să evaluezi victima. Și prima dată se verifică starea de conștiență. Folosim voce ridicată, dacă nu reacționează la voce îl prindem de ambii umeri și îl mișcăm ușor, asta în situația în care cineva este căzut. Dacă știi deja ce s-a întâmplat, poți trece peste pașii aceștia. Dacă victima este conștientă, de aici este simplu de gestionat, dacă victima este inconștientă, primul lucru pe care îl faci este să îi deschizi căile respiratorii. Pentru că o victimă inconștientă, o victimă leșinată, se află în pericol de moarte. Și primul mare pericol este moartea prin axfisiere. De ce? Pentru că o victimă, atunci când leșină, îi cade capul. Și în momentul în care ți-a căzut capul, căile respiratorii se strangulează. Și nu mai poate respira acum și stă cu capul căzut și cineva îi dă palme, sau îi dă cu apă pe el, iar victima moare asfixiată. Deci primul lucru care trebuie făcut este să îi ridicăm bărbia. Cu două mâini, cu o mână ridicăm bărbia iar cealaltă palmă o ținem pe frunte, pentru că uneori este posibil să aibă capul într-o parte și trebuie să facem mișcarea această controlat, cu grijă. Fără să bruscăm. Poate are leziuni în zona cervicală”, a explicat Vasile Vlașin la Antena 3 CNN.
”După ce am deschis căile respiratorii, sau în timp ce deschidem căile respiratorii, în situația în care suntem singuri, trebuie să strigăm cât ne ține gura după ajutor. Pentru că dacă ai o victimă inconștientă, situația se poate agrava, sau este deja gravă și singur nu poți gestiona situația. Și atunci strigi după ajutor.
Când căile respiratorii sunt deja deschise, i-ai ridicat bărbia, doar i-ai creat cadrul mecanic pentru ca el, dacă mai are capacitatea de a respira, să poată respira cu ușurință. Dar tu nu știi dacă el mai poate respira, așa că treci la următorul pas, numit verificarea respirației. Verificarea respirației se face cu o metodă simplă, numită metoda PAS. PAS sunt inițialele celor trei acțiuni ale noastre. Privești, asculți și simți. Te așezi cu urechea deasupra gurii și a nasului, cu privirea înspre torace, mâinile le ai pe bărbie și pe frunte și privești toracele sau, dacă este nou născut, abdomenul se mișcă, vei auzi zgomot și vei simți și cu mâinile, dar și cu obrazul, o adiere dinspre gura sau nasul victimei. Pentru că respirația nu înseamnă mișcare de tip spasm, respirația înseamnă o mișcare regulată, continuă, validată în timp. Dacă după 15 secunde tu ești sigur că ai văzut, ai simțit, ai auzit ceva, este în regulă, înseamnă că victima este doar inconștientă, o vei așeza repede în poziție laterală de siguranță. Adică o întorci pe o parte, desigur că nu o întorci pe o parte cum întorci un lemn, ci o întoarcere cu tehnică, pentru a elimina riscul de înec.
O victimă așezată pe spate, așa cum o așezăm când îi facem verificarea respirației, foarte ușor se poate îneca cu propriile fluide, cu salivă, iar în cazuri excepționale se mai poate îneca cu vomă sau sânge. Ne asigurăm în continuare că are căile respiratorii deschise, de asemenea trebuie capul rotit ușor pentru ca gura să îi fie îndreptată înspre sol, să se scurgă fluidele, și trebuie neapărat să aibă o palmă, dosul palmei așezat sub obraz, ca să fie un mic distanțier între dușumea și gura lui, atunci când varsă, de exemplu, să se scurgă voma, să nu o aspire la loc”, a mai spus instructorul.
”După ce ai întors victima în poziție laterală de siguranță, suni la 112 și anunți urgența. Și rămâi lângă victimă să o supraveghezi permanent pentru că în orice moment starea se poate degrada.
Dacă suni la 112 de la început, nu ai ce să spui, pentru că nu știi ce. Nu o să îți trimită o ambulanță cu medic dacă tu nu ai convins că starea victimei justifică trimiterea unei ambulanțe cu medic. Deci sunăm la 112 doar după ce avem ce spune. Acesta este un scenariu fericit, în care victima respiră. Adică trăiește”, spune Vasile Vlasin.
Ce facem dacă victima nu respiră
”Dacă victima nu respiră, trebuie să faci două lucruri deodată și de îndată. Apelul la 112 și demararea manevrelor de resuscitare. Atunci când victima respiră, prima dată efectuezi manevra și apoi suni la 112. Când victima nu respiră, nu te apuci să faci manevrele de resuscitare și uiți să suni la 112 sau nu te pui să suni la 112 și stai și vorbești la telefon și între timp creierul victimei tale moare. Ci pui telefonul pe speaker și vorbești la 112 în timp ce efectuezi manevre de resuscitare.
Cursurile de prim ajutor, extrem de importante în salvarea vieților
Iar manevrele de resuscitare le putem învăța doar făcând practică, doar exersând asta, nu în timp ce ne uităm la televizor, nu în timp ce ne uităm pe YouTube. Pentru că dacă nu ai înțeles cum, unde, în spatele acelei imagini pe care mulți o putem considera familiară, se ascunde puțină inginerie. Se ascunde puțină matematică, puțină fizică puțină geometrie, dacă nu efectuezi 100% corect manevrele de resuscitare, nu poți spera că la creierul victimei va ajunge ceva. Pentru că singura noastră acțiune directă este să apăsăm cu podul palmei sternul victimei. Atât. Rezultatul pe care îl urmărim este să ajungă sângele victimei la creier. De la podul palmei mele până la creierul victimei este un traseu destul de lung. Pe acest traseu se produc niște acțiuni indirecte. Fiind acțiuni indirecte, se pierde din efectul inițial. Atunci când eu apăs 100% corect, la creierul victimei se reflectă undeva la 15%. Dar dacă eu apăs pe sternul victimei așa cum am văzut în Baywatch, ce credeți că ajunge la creierul victimei?”, a mai spus Vasile Vlașin în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN.
