Transplantul este cu atât mai mult o premieră, cu cât transferul s-a făcut între două ţări aflate în scenariu roşu de COVID.
Presiunea este incredibil de mare pentru pacienții care au nevoie de transplant. În timp, unii nu mai sunt eligibili iar alţii pierd pur și simplu lupta. Restul, așteaptă cu speranță să sune telefonul. Angelica Leon a primit telefonul salvator.
"După aproape cinci ani am ajuns să fiu transplantată. Am mai fost chemată de trei ori şi nu am fost compatibilă", spune femeia.
Puţini sunt cei care au primit o nouă şansă anul acesta.
Lista de așteptare la nivel naţional cuprinde peste 5.200 de persoane care au nevoie de un transplant. 4.800 de români necesită transplant de rinichi, 400 de români au nevoie de ficat, 27 de români speră să primească o nouă inimă şi mai puţin de 10 români au nevoie de transplant de plămâni.
Primul transplant făcut în România cu organe prelevate din Bulgaria
Transplantul a fost posibil pentru că toate paturile de la ATI din Bulgaria erau pline de pacienţii cu COVID în stare critică.
Medicul Guenadiy Vatachki este de origine bulgară, dar s-a stabilit împreună cu familia în ţara noastră în urmă cu aproape 20 de ani. "Este prima dată când România primeşte un organ din străinătate care este transplantat unui pacient român.
A fost un donator din Bulgaria care din păcate nu a putut fi prelevat acolo din cauza valului 4, pentru că nu aveau paturi ATI", a spus medicul Guenadiy Vatachki.
Pacientă: "Primul lucru după externare, merg la biserică"
România nu este singura țară din Europa care se confruntă cu astfel de probleme în domeniul transplantului.
Anul trecut, la nivel european au fost realizate peste 35.000 de proceduri de transplant în condițiile în care 43.000 de pacienți au fost adăugați pe listele de așteptare.
Pandemia va avea un impact negativ asupra pacienților și în perioada următoare.
