Unele antibiotice utilizate în mod obişnuit în pediatrie s-au dovedit a fi legate statistic de apariţia unor tulburări în sănătatea celor care le-au utilizat, precum: tendinţa la creşterea în greutate, supraponderalitate, dar şi obezitate.
Medicul pediatru Vlad Dima a vorbit, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea, despre ce înseamnă această rezistenţă la antibiotice, dar şi care sunt cele mai comune reacţii adverse la antibiotice.
Medicul a atras atenţia asupra administrării timpurii a antibioticelor fără prescripţie medicală: "Vor apărea modificări pe termen lung și dincolo de partea de obezitate deja menționată, creşte riscul de dermatite atopice, alergii, chiar ADHD. Sunt studii concrete care demonstrează legătura dintre administrarea excesivă de antibiotice şi apariţia acestor patologii."
"Antibioticele nu sunt doar un simplu medicament cu care tratăm infecţiile. Pot merge bine sau nu, pot ajuta organismul sau nu. Pot genera pe termen lung şi complicaţii definitorii pentru viaţa de adult.
Acest lucru ne îmbolnăveşte microbiota intestinală, despre care se spune că este cel de-al doilea creier. Această microbiotă ne ajută la imunitate, care este extrem de importantă dacă ne îmbolnăvim. Această disbioză poate fi rezolvată prin administrarea de suplimente cu probiotice. De preferat un amestec de probiotice din mai multe tulpini.
Sunt studii care dovedesc în mod concret că aceste probiotice au rol de prevenție. De exemplu, sunt studii referitoare la rolul probioticelor în prevenirea dermatitei atopice.
Antibioticele tratează NUMAI anumite infecții cauzate de bacterii
- Streptococ
- Tuse convulsivă
- Infecția tractului urinar (ITU)
Ce NU tratează antibioticele
- Răcelile și secrețiile nazale, chiar dacă mucusul este gros, galben sau verde
- Cele mai multe dureri de gât (cu excepția durerii de gât provocată de streptococ)
- Gripa
- Cele mai multe cazuri de bronșită
- Multe infecții ale sinusurilor
- Unele infecții ale urechii
Majoritatea patologiilor la copiii de vârstă mică sunt de origine virală, nu de origine bacteriană, drept urmare nu vor răspunde la tratamentul antibiotic. Tratamentul antibiotic va fi total inutil în aceste infecții virale. Este o mare greșeală.
Dacă copilul are febră, îl tratăm cu antitermice timp de 72, 96 de ore. Ținem sub control febra înaltă cu antitermice, urmărim, desigur, evoluția copilului și nu ne grăbim să administrăm antibiotic din prima sau a 2-a zi de febră.
Studiile au arătat că cele mai mari probleme sunt generate dacă administrarea excesivă de antibiotic are loc până în primii 5 ani de viață, atunci practic se definește viitorul din punct de vedere al imunității.
Rezistența la antibiotice apare în timp. Pentru că atunci când ajungem la maturitate, dintr-o infecție simplă, nu ne mai putem vindeca cu un antibiotic ieftin, de exemplu.", a mai spus medicul.
Consecinţele metabolice pe termen lung a administrării antibioticelor la copii
- tendinţa copilului de a depozita ţesut adipos (de a deveni suprapondereal sau obez)
- distrugerea florei intestinale cu tulburări pe termen lung în statusul imunitar şi inflamatoriu al organismului
- împiedicarea dezvoltării fizice normale a copilului
În mod corect, ar trebui administrate antibiotice cu spectru îngust, strict pentru patologia bacteriană pe care o avem în fața noastră. Nu aș recomanda niciodată antibiotice cu spectru larg, că aici practic se face diferența. Trebuie să mergi țintit pe bacteria pe care o ai.
Referitor la rezistență e o mare problemă și știți de ce? Pentru că apar super bacterii. Aceste super bacterii nu mai răspund la tratament antibiotic de niciun fel. În momentul de față se estimează că aproximativ 700.000 de pacienți mor anual din cauza acestei rezistențe la antimicrobiene, pentru că nu mai există tratament.
Cele mai comune reacții adverse la antibiotice
- reacții gastrointestinale
- infecții fungice
- fotosensibilitate
- decolorarea dinților
- depresie și anxietate
- interacțiunea cu alte medicamente
- alergii
