Alimentele ultra-procesate se află în centrul unui nou semnal de alarmă tras de experții internaționali, după publicarea a trei articole consecutive în revista medicală The Lancet. Medicul Anca Hâncu a explicat, în cadrul rubricii Sfat de sănătate, faptul că aceste produse reprezintă una dintre cauzele principale ale creșterii numărului de boli cronice asociate dietei moderne.
Coordonatorul studiilor, epidemiologul brazilian Carlos Monteiro, cel care a creat termenul de aliment ultra-procesat și clasificarea Nova, arată diferențele dintre categoriile alimentare: de la alimente neprocesate, la ingrediente, alimente procesate și, în final, produse ultra-procesate. Acestea din urmă sunt obținute din derivate, nu din ingrediente naturale și recognoscibile.
Exemple de alimente ultraprocesate
înghețata
carnea procesată (în principal mezeluri)
chipsuri
pâinea produsă industrial
anumite sortimente de cereale pentru micul-dejun
biscuiți
multe semipreparate
băuturi carbogazoase
Oamenii de știință grupează alimentele în 4 categorii
minim procesate: fructe, legume, ouă lapte, carne
ingrediente procesate: ulei, zahăr, sare, unt.
procesate: carne procesată, brânză, pâine, nuci sărate
ultraprocesate: mâncarea gătită ambalată, supe instant, băuturile dulci
„Nu mai recunoști alimentul, acolo recunoști doar o pastă”, explică medicul Anca Hâncu, care oferă exemple clare: paste care imită crema de brânză de post, pateul de post sau alte produse realizate din paste artificiale. În schimb, medicul atrage atenția că o mazăre congelată, o fasole la conservă, zacusca sau murăturile nu sunt alimente ultra-procesate, ci doar procesate sau conservate, cu ingredientul de bază intact.
Specialiștii avertizează că pe măsură ce aceste produse gata ambalate înlocuiesc mâncarea tradițională gătită în casă, apar și dezechilibre nutriționale, deficite de vitamine și minerale, dar și expunere crescută la compuși toxici și disruptori endocrini. Consumul ridicat este asociat cu inflamație, obezitate, boli cardiovasculare, afecțiuni digestive, intoleranțe și tulburări metabolice.
„Este cel mai important să ne uităm pe etichetă și să recunoaștem ingredientele”, subliniază medicul. Dacă lista conține ingrediente simple, cunoscute, produsul este procesat. Dacă ingredientele sunt numeroase, greu de identificat sau specifice industriei alimentare, avem de-a face cu un aliment ultra-procesat.
În concluzie, prea mult zahăr, grăsimi nesănătoase și prea puține fibre și proteine contribuie la risc crescut pentru cel puțin 12 boli cronice, inclusiv diabet de tip 2, boli cardiovasculare sau depresie. Specialiștii recomandă revenirea la alimente cât mai apropiate de forma lor naturală și la gătitul în casă.
Ştiri video recomandate
